Pe sfârșit de mandat, parlamentarii încep să ia decizii din ce în ce mai bulversante, pe seama învățământului încercându-se tot felul de experimente. Astfel, Camera Deputaților a adoptat tacit propunerea privind desființarea inspectoratelor școlare. Măsura este aberantă-potrivit nivelului parlamentarilor români-atât timp cât școlile sunt trimise în cadrul primăriilor unde nu există personal specializat pentru administrarea acestui sector iar corupția a atins-potrivit demonstrațiilor DNA-cote aberante.
Desființarea inspectoratelor școlare a fost ideea propusă de reprezentanții sistemului de învățământ-spun inițiatorii- care consideră că acestea sunt „instituții toxice, comuniste și corupte”. Prin desființarea inspectoratelor școlare se urmărește implicarea factorilor locali în conducerea școlilor, de fapt o derobare de obligații pentru Executiv de care nu vorbește nimeni.
„Descentralizarea în domeniul educației este absolut necesară pentru a da putere școlilor să ia decizii și comunității locale să se implice cu adevărat-spune inițiatorul- și a fost cuprinsă în strategia de descentralizare, realizată de Guvern, în 2006. Vreau să pornesc o dezbatere reală pe acest subiect, iar primul pas este să oferim o formă și un cadru instituțional, iar Comisia de învățământ din Camera Deputaților va trebui să-și asume acest rol”, subliniază deputatul care a venit cu asemenea idee.
Legea inițiată în Camera Deputaților spune că dacă inspectoratele școlare vor fi desființate, atribuțiile de administrare vor fi preluate de administrația locală, care deține deja terenurile și clădirile în care funcționează școlile si care se vor ocupa de acestea în baza resurselor proprii și a finanțărilor de la Ministerul Educației.
Dacă proiectul legislativ va fi adoptat, inspecțiile școlare vor fi realizate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Aceasta va monitoriza și respecta standardele naționale și indicatorii de performanță prin inspecție școlară.
Nu se poate fără inspectorate
Ministrul Educației Naționale Adrian Curaj a declarat că a dat aviz negativ proiectului de lege privind desființarea inspectoratelor școlare. „Poziția Ministerului Educației a fost ‚Nu’. Am dat aviz negativ inițiativei, foarte clar. Nu, adică să nu se desființeze. Și voi face tot ce ține de mine ca acest ‚nu’ să îl susțin și îl voi susține astfel încât să își facă efectul”, a spus, în conferință de presă, Adrian Curaj.
Ministrul Educației a motivat acest aviz negativ afirmând că, în opinia sa, „descentralizarea este esențială” și că „prea multă centralizare nu este potrivită”. „Suntem într-un moment în care discutăm la nivel de România de întărirea capacității administrative. Avem o strategie de întărire a capacității administrative, un program inclusiv cu fonduri europene, cu un buget de două ori mai mare decât ce a avut programul anterior, și va trebui să lucrăm foarte mult în întărirea capacității administrative a instituțiilor publice, care reprezintă Statul Român. Și aici trebuie să fim conștienți că trebuie permanent să investim în simplificarea administrativă, în mai bune proceduri. Eu sunt pentru descentralizare și am încredere că vom putea împreună să consolidăm ce s-a făcut bun, să corectăm unde au fost probleme”, a declarat ministrul Adrian Curaj potrivit Agerpres.
Fără cap și fără coadă
Cornel Șomâcu, realizatorul emisiunii “Școala Gorjeană” de la N-SAT TV, spune că ar trebui să privim cu multă reticență inițiativele parlamentare pe sfârșit de mandat. Unii aleși, de care nu a auzit nimeni, devin brusc activi și scot în spațiul public inițiative care le-ar putea aduce ceva vizibilitate fără să se gândească la consecințe.
“O dezbatere privind viitorul învățământului românesc este oricând necesară, dacă ne gândim la importanța acestui sector. Doar că în tradiționalul stil românesc, încercăm să punem carul înaintea boilor. La vremea când apărea această idee, prin 2005-2006, se vorbea de regionalizare și descentralizare, de comasarea unor localități mai mici ș.a. Dispariția inspectoratelor școlare la acest moment fără să punem ceva în loc, niște direcții sau servicii la nivelul primăriilor, va arunca școlile în necunoscut tocmai într-un moment de schimbare la nivelul curriculumului și a profilului de absolvent. Gândiți-vă doar la faptul că primăriile nu dețin un personal specializat pe problematica educațională iar corupția din aceste instituții-după cum a arătat din plin DNA-atinge cote impresionante! Poate ne este prezentată o statistică după 1989 cu școlile construite din fondurile locale ale primăriilor, o să avem oglinda unei realități crunte, școlile nu sunt tratate în toate localitățile cum ar trebui!”, spune Cornel Șomâcu.