Despre zestrea arhivistică gorjeană

Loading

Prima jumătate a secolului al XIX-lea aduce după sine apariţia în spaţiul românesc a arhivelor ca instituţie. Regulamentele Organice reuşesc să impună crearea la 1 mai 1831, în Ţara Românească, şi 1 ianuarie 1832, în Moldova, a Arhivelor Statului din cele două Principate de atunci. Apariţia celor două instituţii, a fost foarte benefică pentru păstrarea documentului scris, primele arhive a numeroase autorităţi administrative, judecătoreşti, de învăţământ, etc., datând tocmai din anul 1831.

Arhivele judeţene au ajuns deja la limită cu spaţiul de depozitare
Arhivele judeţene au ajuns deja la limită cu spaţiul de depozitare

Deşi a fost una dintre cele mai vechi arhive judeţene înfiinţate, mărturiile documentare arătând că a funcţionat începând cu anul 1873, arhiva Gorjului a suferit în decursul timpului pierderi importante de documente. În ciuda acestor pierderi, la ora actuală Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale administrează o cantitate de peste 5 km. de documente din perioada 1831-1989, esenţiale pentru scrierea istoriei locale.

Un tezaur documentar impresionant
Fondurile administrative reprezintă cea mai mare cantitate de documente deţinute de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, acoperind 35% din cantitatea de documente păstrate.
Deşi a fost şi este cea mai importantă instituţie administrativă din judeţ, Prefectura Judeţului Gorj a avut de suferit cel mai mult în decursul timpului din punctul de vedere al distrugerii de documente.
La ora actuală pot fi puse la dispoziţia celor interesaţi doar un număr de 1348 de dosare şi registre din perioada 1831-1950, dintre care 33,61% sunt dosare create în perioada 1831-1835. Lipsesc, aproape cu desăvârşire, documentele din perioada 1836-1939. Mai exact, din această perioadă ni s-au păstrat doar 191 dosare şi registre, în condiţiile în care numărul de dosare şi registre din anul 1835 este de 150.
Puţinele documente rămase sunt însă extrem de importante pentru perioada la care se referă fiind surse importante pentru istoria Gorjului, oferind informaţii inestimabile pentru cei interesaţi.
Înfiinţat ca urmare a Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, Sfatul Popular al Regiunii Gorj şi-a desfăşurat activitatea până la apariţia Decretului nr. 331 din 19 septembrie 1952, când a fost unificat cu Sfatul Popular al Regiunii Dolj, sub denumirea de Sfatul Popular al Regiunii Craiova. Documentele sale, în cantitate de 11,00 metri liniari, sunt extrem de importante dacă se are în vedere că în cei doi ani de activitate a condus activitatea raioanelor şi comunelor de pe raza fostelor judeţe Gorj şi Mehedinţi. Astfel, documentele fondului oferă informaţii legate de organizarea regiunii, de industrie, învăţământ, sănătate, cultură, artă, reţeaua de drumuri, personal, salarizare ş.a. Având în vedere că în agricultură era angajată cea mai mare parte a locuitorilor regiunii, multe documente se referă la suprafeţele cultivate, producţiile obţinute, soiurile de plante cultivate, creşterea animalelor, predarea cotelor obligatorii de produse agricole de origine animală sau vegetală precum şi transformarea socialistă a agriculturii.
Consiliul Popular Judeţean Gorj, care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1968-1989, oferă prin cele aproape 4000 de dosare şi registre o imagine detaliată a judeţului Gorj pentru perioada în care a funcţionat. Sunt acoperite toate aspectele vieţii administrative, economice, sociale şi culturale, informaţiile conţinute fiind esenţiale pentru scrierea istoriei locale.

Ar fi putut fi mai bine…
Cele 10 fonduri arhivistice de preturi de plasă nu deţin decât o cantitate de 29,79 m.l. 1120 dosare şi registre. Din păcate, deşi ar fi trebuit să acopere o perioadă de 120 ani de istorie locală, documentele păstrate nu acoperă decât perioada 1918-1950 (cu menţiunea că 6 dintre preturi nu au documente decât din perioada de după 1941). Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine documente ale preturilor plaselor Bibeşti, Brădiceni, Godineşti, Hurezani, Novaci, Peşteana-Jiu, Târgu Cărbuneşti, Târgu Jiu, Târgu Logreşti şi Turceni.
Majoritatea documentelor din aceste fonduri se referă la probleme agricole, agricultura fiind, de altfel, principala activitate a locuitorilor Gorjului. Legate de această activitate, sunt numeroase documente care abordează înfăptuirea reformelor agrare din anii 1921 şi 1945, înfiinţarea unităţilor de mecanizare a agriculturii, colectarea diverselor produse agricole, constituirea unităţilor agricole de stat ş.a.
Deosebit de relevante pentru perioada din care există documente, sunt dările de seamă privind starea de spirit a populaţiei. De asemenea, informaţii deosebit de importante sunt şi cele privind pagubele materiale suferite de locuitori şi instituţii în timpul Primului Război Mondial, industrie, situaţia populaţiei în diverse perioade, şcolile şi bisericile comunelor componente, starea drumurilor de comunicaţie, situaţia sanitară ş.a.
Alte documente sunt cele legate de activitatea proprie a plaselor şi a comunelor subordonate, decizii referitoare la probleme de personal, morile şi târgurile existente, inventarierea patrimoniului public ş.a.
Prin cele peste 3800 de dosare şi registre, reprezentând aproape 100 metri liniari de documente, informaţiile conţinute de cele 3 fonduri arhivistice ale sfaturilor populare raionale (Gilort, Novaci şi Târgu Jiu) sunt extrem de importante 1950-1968, când acestea şi-au desfăşurat activitatea.
Cele mai multe documente conţin informaţii legate de agricultură, ocupaţia principală a locuitorilor din raioane. Pe lângă acele documente care cuprind date referitoare la suprafeţele pe categorii de folosinţă, speciile de plante cultivate, producţia obţinută şi numărul animalelor, alte documente se referă la transformarea socialistă a agriculturii, la început sub forma întovărăşirilor agricole, iar mai apoi sub forma cooperativelor agricole de producţie. Documentele fondurilor surprind şi evoluţia industrială a celor trei raioane, vorbind despre diversele întreprinderi care apar şi încep să producă diverse bunuri. Alte documente ilustrează evoluţia învăţământului, a culturii, a stării de sănătate, a turismului, construirea de obiective social-economice, înfrumuseţarea localităţilor etc.