Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Constantin Stanciovici și familia sa (V)

Constantin Stanciovici și familia sa (V)

Submitted by on 26 March 2015articol citit de 1,192 ori | No Comment

Despre viaţa şi activitatea ilustrului dascăl Constantin Stanciovici se pot scrie foarte multe, însă în acest serial ne dorim doar o scurtă prezentare în special a familiei acestuia cât şi a câtorva din realizările sale profesionale atât de dascăl cât şi de edil al oraşului Târgu Jiu dar mai ales de cetăţean.

Magistratul Constantin Stanciovici a fost iniţiatorul înfiinţării unei şcolii de fete pentru care boierul Constantin Săvoiu a donat o silişte cu case

Magistratul Constantin Stanciovici a fost iniţiatorul înfiinţării unei şcolii de fete pentru care boierul Constantin Săvoiu a donat o silişte cu case

Pus pe fapte măreţe, tânărul profesor Constantin Stanciovici, pe lângă meritele profesionale lăudabile la vremea respectivă a avut şi numeroase iniţiative extraşcolare mai ales prin dăruirea sufletească cu care organiza diferite spectacole punând în scenă chiar şi piese de teatru aşa cum s-a întâmplat de exemplu în data de 30 august 1834 când a organizat cu ajutorul a 14 elevi şi 3 eleve o piesă de teatru la care intrarea a fost liberă iar cheltuielile cu această piesă de teatru au fost suportate de însuşi profesorul organizator. În acel an la şcoala din oraşul Târgu Jiu frecventau un număr de 107 elevi. De-a lungul carierei didactice însă, profesorul Constantin Stanciovici a avut şi numeroase neplăceri din cauza lipsei unui local de şcoală propriu, cum de altfel s-a întâmplat şi în anul 1836 când a suferit neplăceri din cauza unui alt chiriaşi al localului în care funcţiona şcoala pe nume Radu Lânaru care creştea în curtea şcolii o cireadă de bivoli şi o haită de câini care au muşcat un elev. Şcoala funcţiona atunci în localul închiriat de la Manolache Lascăr, tatăl unui alt primar şi om politic Vasile Lascăr.

Referitor la bunul mers al învăţământului în toată perioada cât a fost profesor şi chiar după aceea, Constantin Stanciovici s-a implicat activ în buna desfăşurare a cursurilor prin asigurarea în permanenţă atât a condiţiilor în care se desfăşurau cursurile cât şi în asigurarea materialului didactic necesar pregătiri didactice a elevilor ce frecventau cursurile şcolii orăşeneşti închiriind astfel de câte ori era nevoie diferite case din Târgu Jiu care să asigure condiţiile necesare bunului mers al învăţământului de aici printre proprietarii de imobile în care a funcţionat şcoala din oraş numărându-se şi Lăudat Frumuşanu sau Barbu Gănescu. În anul 1840 pe lângă şcoală a înfiinţat şi o bibliotecă şcolară pentru început cu un număr de 86 volume achiziţionate tot din iniţiativa sa iar de multe ori folosea şi bani personali în achiziţionarea de diferite materiale didactice sau mobilier necesar bunului mers al instituţiei.
Din păcate în anul 1841, profesorul Constantin Stanciovici a fost transferat în oraşul Slatina cu toate insistenţele şi demersurile făcute de boierii şi negustorii oraşului către Eforia Şcolilor Naţionale fiind înlocuit cu profesorul Alexandru Nicu Craiovescu. A revenit în învăţământul din Târgu Jiu abia în anul 1850 atunci când tot locuitorii oraşului au solicitat acest lucru iar şcoala a deschis-o tot în casele Uţei Măldăreasca din strada Tudor Vladimirescu, acolo unde a funcţionat şi prima dată.
Înainte să fie ales primar al oraşului Târgu Jiu, serdarul Constantin Stanciovici mai fusese şi Magistrat al oraşului, funcţie aproape echivalentă cu cea de primar, atunci când în perioada 1855-1857 a luat numeroase iniţiative în vederea modernizării acestui oraş. Astfel, alături de Sfatul orăşenesc format din doi membri în persoana lui Zamfir Pârâianu şi Dimitrie Herăscu ce funcţionau din data de 4 decembrie 1854, Magistratul Constantin Stanciovici a fost iniţiatorul înfiinţării unei şcolii de fete pentru care boierul Constantin Săvoiu a donat o silişte cu case, şcoală care astăzi îi poartă numele.
Sub acelaşi mandat de magistrat al lui Constantin Stanciovici s-a luat iniţiativa sprijinirii comenzii de foc a oraşului prin înfiinţarea a 24 de rezervoare de apă precum şi dotarea cu numeroase unelte specifice, în acelaşi timp s-a decis formarea străzilor oraşului şi „împuţinarea ascunsurilor făcătorilor de rele” iar siliştile sau locurile virane s-a hotărât să fie împrejmuite, s-a angajat în folosul Poliţiei oraşului un telal şi un „bătător de tobă”, un alt proiect pus în aplicare în perioada acestui mandat a fost înfiinţarea grădinii publice iar în cuprinsul acesteia, aflată „între ape”, s-au construit patru prăvălii din a căror chirii avea să fie întreţinută această grădină publică. S-au mai amplasat pe trotuarele noilor străzi un număr de 60 felinare pe lângă cele 39 care funcţionau iar în piaţa oraşului s-au amplasat încă un număr de 3 felinare mici şi unul mare. Locuitorii birnici ai oraşului care în mandatul de magistrat al lui Constantin Stanciovici rămăseseră restanţi din anii anteriori cu un număr de 1635 zile de muncă în folosul comunităţii au fost folosiţi la construirea şi pavarea cu piatră a străzilor nou înfiinţate.

Daniel Cismașu

Comments are closed.