Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Blestemul mineritului asupra mediului de viață al gorjenilor

Blestemul mineritului asupra mediului de viață al gorjenilor

Submitted by on 7 September 2019articol citit de 678 ori | One Comment

În perioada 6-8 septembrie 2019, la Bălești consemnăm cea de-a XIII-a ediție a Zilelor Comunei, manifestare ce a pus încă de la prima ediție accentul pe tradițiile și folclorul local. Anul acesta unul dintre fii de seamă ai zonei, prof. univ. dr. Emanoil Ceaușu, a primit titlul de ”cetățean de onoare”. Tot cu acest prilej a fost lansată și cartea ”IMPACTUL MINERITULUI ASUPRA MEDIULUI DIN GORJ”, autor profesorul Cornel Șomîcu, o radiografie necruțătoare a efectelor mineritului asupra acestei zone. Se poate spune că industria extractivă a fost benefică pentru dezvoltarea economică a Gorjului dar a creat și nenumărate probleme pentru mediul geografic.  

     

   Un raport recent  Greenpeace susține că  23 de țări, state și orașe au renunțat la centralele pe cărbune sau au anunțat un calendar pentru asta până în 2030. Cel puțin deocamdată, România nu urmează această direcție, ultima Strategie aflată în dezbatere nu mai vorbește de închiderea de capacități miniere și implicit se ignoră faptul că trendul european și mondial spune altceva.

Pentru cine mai are dubii, să spunem că impactul cărbunelui asupra sănătății umane este devastator – 350.000 de decese premature. În România, potrivit datelor organizației Beyond Coal, în 2015 s-au înregistrat 1.000 de decese premature din cauza expunerii la cărbune iar jumătate dintre acestea ar fi  responsabilitatea Complexului Energetic Oltenia.

Mineritul, mărire și decădere

Una dintre cele mai importante ramuri ale industriei naționale înainte de 1989, industria extractivă din România a cunoscut o diminuare progresivă în ultimele trei decenii. România a trecut în această perioadă printr-o amplă restructurare industrială, inclusiv scăderea producţiei interne şi închiderea operaţională a majorităţii minelor, ceea ce a condus la pierderea locurilor de muncă, a generat efecte economico – sociale şi de mediu care au afectat grav calitatea vieţii locuitorilor comunităţilor din zonele miniere.

Se cunoaște faptul că resursele naturale în general, sunt vitale pentru economia globală şi pentru o calitate bună a vieţii, iar mineralele şi metalele sunt indispensabile pentru dezvoltarea unei societăţi moderne. În cazul mineritului vorbim de o ocupație tradițională de cel puțin două milenii, romanii au venit peste daci  să extragă aur şi metale de bază, din minele subterane aflate în munţii din Transilvania. În anul 2007, România a devenit membră a Uniunii Europene, promovând reforme instituţionale şi sectoriale în cadrul Acordului de Aderare. Autoritățile române s-au conformat sau trebuie să o facă pentru a respecta normele europene de mediu.

În prezent nu mai este nici un dubiu  că industria minieră, de-a lungul existenţei sale a afectat semnificativ mediul, motiv pentru care se pune problema refacerii acestuia, folosirea în diverse scopuri a deşeurilor miniere şi redarea în circuitul economic a terenurilor degradate. Se cunoaște  faptul că actuala legislaţie de mediu impune norme foarte stricte pentru gestionarea deşeurilor solide, lichide şi gazoase, rezultate în urma activităţilor industriale atât în Europa, cât şi în întreaga lume. De asemenea, este foarte bine cunoscut faptul că activitatea de exploatare a resurselor minerale naturale (explorare, exploatare şi prelucrare-ardere) interacţionează negativ cu mediul. În baza legislaţiei în vigoare, care este explicită, societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în domeniul extragerii şi valorificării zăcămintelor de substanţe minerale utile, vor trebui să-şi accentueze preocupările pentru protecţia şi refacerea factorilor de mediu. Întreaga activitate minieră produce, din cauza specificului său, multiple şi variate efecte negative asupra mediului, exemplificate prin:  modificări ale reliefului, manifestate prin degradarea peisajului şi strămutări ale gospodăriilor şi obiectivelor industriale din zonele de exploatare;  ocuparea unor mari suprafeţe de teren pentru activitatea de exploatare, haldare, depozitare a substanţelor minerale utile, instalaţii industriale, căi de acces etc., suprafeţe ce devin astfel total inutilizabile în alte scopuri, pentru o perioadă lungă de timp;  degradarea terenului, prin deplasări pe verticală şi orizontală ale suprafeţei şi alunecarea haldelor şi iazurilor de decantare, cu provocarea unor grave accidente; impurificarea apelor curgătoare de la suprafaţă şi a apelor freatice; – dezechilibrul hidrodinamic al apelor subterane; influenţe negative asupra atmosferei, florei şi faunei din zonă; poluarea chimică a solului, care poate afecta pentru mulţi ani proprietăţile fertile ale acestuia; zgomote, vibraţii şi radiaţii răspândite în mediul înconjurător, cu o puternică acţiune nefavorabilă.

Chiar documentele oficiale ale statului român stabilesc că activitatea de închidere şi ecologizare este afectată de o serie de probleme cum ar fi: finanţarea insuficientă a programelor anuale de închidere şi reconstrucţie ecologică; reorganizarea/insolvenţa/falimentul operatorilor minieri cu capital integral de stat situaţie ce generează lipsa resurselor financiare, umane şi materiale, pentru a menţine capacitatea de intervenţie operativă; scăderea numărului de personal de specialitate prin ieşirea la pensie, migrarea în alte ţări şi deprofesionalizarea prin necunoaşterea noilor tehnologii, a utilajelor şi echipamentelor miniere apărute în ultima vreme.

Cu siguranță este loc de speranță,  închiderea şi ecologizarea minelor neviabile creează premise pentru:  asigurarea unor condiţii de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale;  reabilitarea suprafeţelor afectate şi predarea terenurilor către autorităţile locale în vederea reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte benefice prin redarea acestora în circuitul economic şi utilizarea acestora pentru dezvoltarea de noi activităţi;creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi diminuarea ratei şomajului; asigurarea protecţiei durabile a mediului şi zăcămintelor prin închiderea şi punerea în siguranţă a perimetrelor miniere în scopul reducerii consecinţelor negative asupra mediului.

Specialiștii atrag atenția  că  în condiţiile neefectuării lucrărilor de închidere şi ecologizare pot apărea următoarele situaţii:  formarea acumulărilor de gaze potenţial explozive ce pot genera incendii, aprinderi sau deflagraţii subterane, cu punerea în insecuritate a zăcământului, efecte ce se pot transmite la suprafaţă; posibilitatea pătrunderii în subteran a unor persoane neinstruite şi neavizate cu riscuri de asfixiere sau intoxicare; inundarea subteranului cu debuşarea la suprafaţă a unor importante cantităţi de apă, cu efecte negative asupra mediului; apariţia fenomenelor de subsidenţă minieră, ce pot genera modificări morfologice majore asupra zonei de influenţă prin prăbuşirea suprafeţelor şi formarea conurilor de scufundare; degradarea zăcământului rămas ce constituie o rezervă naţională, alterarea chimică şi fizică a acestuia, degradarea lucrărilor de deschidere şi pregătire, apariţia focurilor endogene şi exogene precum şi surparea zonelor exploatate, care compromit întreg zăcământul;  distrugerea proprietăţilor private şi a obiectivelor sociale şi economice;  blocarea căilor de acces rutiere sau feroviare, precum şi a eventualelor cursuri de ape;  deversarea necontrolată a apelor pluviale în exces  în cazul fenomenelor climaterice extreme – peste barajele de retenţie, cu riscul cedării acestora şi destabilizării unor volume mari de sterile şi şlamuri miniere încărcate cu poluanţi.

Cunoaștem  că organizațiile internaționale care au ca obiectiv protecția mediului se opun mineritului și exploatărilor resurselor de subsol, prin practici poluante, care afectează mediul, ecosistemele și comunitățile locale. Greenpeace propune alternative care nu presupun expunerea mediului la poluare sau la riscul de poluare – turism ecologic, agricultură sustenabilă, investiții în dezvoltarea infrastructurii pentru exploatare energiei regenerabile. Practicile miniere necorespunzătoare pot duce la incendii, care pot dura zeci de ani, pot elibera în atmosferă cenușă și fum, pline de gaze cu efect de seră și chimicale toxice. Mai mult, mineritul duce la eliberarea metanului, un gaz cu un efect de seră de 20 de ori mai mare decât dioxidul de carbon. Inhalarea prafului de cărbune provoacă anumite boli pulmonare în rândul minerilor care locuiesc în apropiere, iar accidentele miniere ucid mii de oameni în fiecare an. Mineritul de cărbune dislocă întregi comunități, care sunt forțate să își abandoneze terenurile din cauza extinderii minelor, incendiilor, contaminării rezervelor de apă.

Concluzia cărții ”IMPACTUL MINERITULUI ASUPRA MEDIULUI DIN GORJ” este una simplă, industria extractivă și implicit cea a producerii de energie electrică pe bază de cărbune reprezintă trecutul și prezentul, fiind o alternativă de rangul doi pentru viitor. Suntem obligați ca membrii ai Uniunii Europene și alte instituții internaționale să găsim soluții alternative pentru viitor mult mai prietenoase cu mediul.

One Comment »

  • phobos says:

    Mineritul din Gorj a aparut ca o necesitate in a genera energie electrica care sa fie utilizata in industria metalurgica si in sistemele complexe de irigare din agicultura, foarte bine dezvoltate prin anii ’70..astazi cele 2 ramuri economice au disparut din viata economica a Romaniei…nivelul industrial si agricol al Romaniei este cel mult la nivelul anilor ’60 ,la fel si consumul de energie electrica ,atunci cand nu existau termocentralele de la Rovinari[Rogojelu],Turceni si Isalnita…astazi aceste termocentrale servesc unor interese obscure, prin intermediul lor se scurg resurse si bani publici in buzunarele mafiei transpartinice…putin conteaza daca ele produc sau nu energie electrica…solul si subsolul judetului Gorj sunt contaminate pe veci de activitatea miniera ,mai mult ,o bogatie foarte valoroasa a judetului ,apa dulce a fost si ea contaminata prin depozitarea in halde a sute de mii tone de deseuri ,unele din aceste deseuri fiind extrem de periculoase….sate intregi se afla teroarea pulberilor de lignit…sub deviza patriotarda” sa scoatem carbune pt.a salva SEN”,Gorjul a pierdut orice sansa in a dezvolta activitati economice durabile …oricum megawatiiora sunt numarati la dispecerat la fel cum numara Pristanda steagurile ,nu conteaza numarul lor, conteaza numai volumul de lignit ars..