ARHIVE Celebrarea semicentenarului Liceului ”Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu în ziarul ”Gorjanul”

 554 total views

Iată cum arăta clădirea Gimnaziului „Tudor Vladimirescu” la începutul secolului trecut

Împlinirea a 50 de ani de existenţă a Gimnaziului, ulterior Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu a ocupat primele pagini ale celui mai important ziar al Gorjului perioadei interbelice – „Gorjanul”, numerele 7-8 din 21-28 februarie 1940. Festivităţile plănuite cu mare atenţie de către autorităţile judeţene şi locale, au debutat cu sărbătorirea în data de 17 februarie 1940 a Sfântului Teodor Tiron, patronul liceului, la acea vreme Liceul de Băieţi „Tudor Vladimirescu”, zi prăznuită anual aproximativ din anul 1930. Conform ediţiei menţionate a ziarului „Gorjanul”, aflat în păstrarea bibliotecii Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, ziua a început cu slujba de Te-Deum la ora 10 dimineaţa oficiat la Biserica Sf. Împăraţi „…în prezenţa d-lui prefect Col. Şerban Leoveanu, primar Titu Staicu, a corpului profesoral, a străjerilor şi a unui mare număr de cetăţeni, după care s-a făcut pomenirea foştilor profesori şi elevi decedaţi în cursul celor 50 de ani existenţă a acestui lăcaş de lumină.”  După încheierea slujbei, participanţii s-au îndreptat la liceu unde au ascultat discursul dedicat istoriei instituţiei de învăţământ, rostit de către directorul Theodor Gâlcescu. Ziua a continuat după amiază, la orele 16 cu un festival artistic desfăşurat în sala vechiului Teatru Milescu şi cu participarea liceului teoretic de fete.

Pentru semicentenarul liceului, întregul oraş a fost pregătit pentru festivităţi, peste tot dominând o atmosferă de mare sărbătoare descrisă în amănunţime în rândurile ziarului: „Oraşul a fost împodobit în tricolor, iar faţada liceului „Tudor Vladimirescu” a fost ornată admirabil…În faţa statuiei Dezrobitorului dela 1821 şi a liceului ce-i poartă numele, se afla un public imens din oraş şi judeţ, străjere şi străjeri, premilitari, corpul profesoral şi învăţătorimea gorjană.” Numeroşi absolvenţi ai liceului stabiliţi în toate colţurile României Mari au ţinut să fie prezenţi la acest moment istoric pentru lăcaşul de învăţământ în care s-au format – „…au venit în număr mare cei ce şi-au căpătat primele lumini ale cărţii în aceasă şcoală, spre a cinsti pe foştii lor profesori, aflaţi azi în viaţă şi a se închina memoriei celor ce, între timp, au luat drumul veşniciei, după ce au vărsat în sufletele vlăstarelor gorjene, cu dărnicie, florile sufletelor lor de adevăraţi dascăli.”  Printre participanţi s-au numărat şi câţiva demnitari sosiţi din Bucureşti şi din Craiova precum subsecretarul de stat D. V. Ţoni, rezidentul regal al Ţinutului Olt Dinu Simian, prefectul judeţului Dolj col. Romulus Dimitriu, etc.

În cadrul şedinţei festive s-a desfăşurat apelul făcut de către directorul Theodor Gâlcescu a  primei serii de absolvenţi din urmă cu 46 de ani. Discursul său de după, a cuprins printre altele o descriere a contextului istoric care a determinat necesitatea înfiinţării unei instituţii de învăţământ în reşedinţa de judeţ a Gorjului – „Liceul „Tudor Vladimirescu” îşi datoreşte existenţa unui puternic imperativ al vremii de acum 50 de ani. Nevoia adânc simţită de fiii Gorjului, de a învăţa carte, şi-a găsit înfăptuirea în anul 1890. Şi sămânţa n’a fost aruncată în zadar în acest loc, care s’a dovedit întotdeauna prielnic pentru bunele acţiuni şi pentru roadele pe care le-a dat această şcoală, în cei 29 de ani cât a funcţionat ca gimnaziu, şi în cei 21 de ani, cât a funcţionat ca liceu.”  Instituţia de învătământ, continua directorul, era elogiată de către absolvenţii săi ca fiind locul în care aceştia s-au format şi s-au dezvoltat, anii petrecuţi în liceu fiind „…temelia puternică pe care şi-au clădit situaţiile lor de mai târziu…”, absolvenţii liceului ajungând personalităţi importante la nivel judeţean, dar şi naţional – „Liceul „Tudor Vladimirescu” a fost laboratorul în care s’au format elemente de elită, nu numai pentru judeţul Gorj, ci şi pentru ţară. Zecile de generali, colonei şi ofiţeri superiori, în armată, profesori universitari, magistraţi, literaţi, avocaţi, artişti, ingineri, economişti, directori de instituţii financiare, bărbaţi de stat, preoţi şi învăţători, formează falanga cea mare de intelectuali şi profesionişti cu care se poate mândri liceul nostru, pe tot cuprinsul ţării.”  

Pe parcursul zilei au luat cuvântul rostind discursuri referitoare la istoria liceului, la rolul acestuia de primă importanţă pentru dezvoltarea intelectuală şi socială a Târgu Jiului şi a Gorjului, personalităţi ca: V. D. Rovinaru, colonel şi fost elev al liceului, Ioan Căprescu, fost profesor, prof. pr. Gheorghe Gâţă, inspectorul şcolar C. V. Cătuţ şi alte notabilităţi locale la care s-au alăturat secretarul de stat Ţoni, dar şi elevi ai liceului de la acea dată. O însemnătate deosebită a avut-o cuvântarea primului director al instituţiei, profesorul Ştefan Bobancu descrisă în următoarele cuvinte: „Primit cu furtuni de aplauze de numeroasa asistenţă, – în mare majoritate elevii săi de eri, – bătrânul dascăl, pe ai cărui umeri apasă greu cei aproape 90 de ani – abia îşi mai putea stăpâni emoţia.” În discursul său, profesorul Bobancu a relatat plecarea sa din Transilvania natală, de unde a trecut munţii în Vechiul Regat, refuzând postul de la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti, pentru a veni în Târgu Jiu „…unde ştia că va găsi suflete mai curate şi un teren mai prielnic pentru acţiunea naţională  pe care înţelegea s’o ducă; cum aici a găsit suflete alese, dar a trebuit să cunoască şi decepţii….” A continuat apoi cu descrierea felului în care a organizat gimnaziul, „…acum jumătate de veac, cum a introdus instrucţia militară, uniforma ostăşească, – şi odată cu acestea, cum a pregătit sufletele tineretului pentru „ziua cea mare”. Înfruntând dificultăţile începutului, profesorul Ştefan Bobancu a ţinut să menţioneze vitregiile suferite – „Am predat lecţii timp de 7 ani fără nicio leafă…am luptat pentru înfiinţarea şcoalei profesionale, pentru înfiinţarea liceului de fete şi am predat lecţii peste tot, – şi nu o materie, ci două, trei, cinci şi chiar mai multe, – că aşa era situaţia.” Discursul său şi rememorarea dificultăţilor de la începuturile existenţei liceului, l-a făcut pe professor să fie „…obiectul unei simpatii deosebite, manifestată de întreaga asistenţă.”

Festivităţile au continuat apoi cu un dineu, în sala de festivităţi a palatului comunal (astăzi clădirea Prefecturii judeţului Gorj, iar la vremea aceea clădirea Primăriei oraşului Târgu Jiu), la care au participat în jur de 200 de persoane.

Bianca-Nicoleta Coşeran