„Greutatea” locului I

Performanţa înseamnă muncă, dăruire, respect, dar şi greutate. Şi nu e vorba despre orice fel de greutate, ci despre „greutatea” de a fi ajuns aici, de a te menţine acolo şi de a stabili un barometru al performanţei. În urmă cu doar 5 ani se scria istoria în fotbalul gorjean, odată cu promovarea Pandurilor pe scena primului eşalon al României. În urmă cu două sezoane ale Ligii I era consemnat un alt capitol istoric pentru gorjeni: calificarea Pandurilor în semifinalele Cupei României. Cu doar câteva zile în urmă, analele vor stabili însă, o altă performanţă la fel de importantă pentru fotbalul din Oltenia, dar mai ales pentru concitadinii lui Brâncuşi: locul I în prima divizie pentru Pandurii. Chiar dacă nu s-au consumat decât două etape din acest sezon al Ligii I, meritele de a fi ajuns aici pentru echipa lui Cârţu nu pot fi deloc trecute cu vederea. Pe lângă faptul că „hârtia şi calculele ei” au fost total depăşite, împrejururile în care Pandurii s-au „cocoţat” pe prima poziţie a clasamentului nu sunt deloc întâmplătoare. Aflaţi la startul unui sezon despre care se spune că va fi unul extrem de echilibrat, echipa gorjeană nu „a surprins” decât prin constanţă. Şi asta stau dovadă cele două rezultate înregistrate în primele două runde de campionat, adică două victorii, fie ele şi „la limită”. Mai deunăzi urmăream o emisiune pe un post central de televiziune în care subiectul zilei(chiar şi pentru câteva minute) era „Cine este liderul la zi al clasamentului în Liga lui Mitică?”. Şi acolo, în ciuda disputării eternelor derby-uri ale granzilor, Pandurii îşi făcea loc… de „Locul I”! Revenind însă, mai aproape de meleagurile noastre, după victoria înregistrată pe „Municipal”, principalii Pandurilor îşi dădeau şi ei cu părerea despre inedita, dar fericita ipostază de a fi „liderul la zi”. Dacă „Sorinaccio”, un personaj deloc străin cu adevărată performanţă spunea doar „Să fie primit”, mai marele clubului gorjean, Marin Condescu, „recita” a modestie din cunoscuta-i politică sindicală că „Nu suntem noi echipă de locul…” Ei bine, acestea erau părerile „oficiale”, însă cele ale chibiţarului de rând păreau ceva mai mult decât euforice: „Chiar suntem pe primul loc? Dumnezeule! Am ajuns s-o văd şi pe asta.” Pentru că, dincolo de „subiectivismul” care ne caracterizează ca şi olteni, mărturisesc şi eu, după victoria Pandurilor în faţa Vasluiului lui Porumboiu parcă îmi doream mai mult decât oricând ca „derby-ul” Steaua – CFR să se termine la egalitate pentru ca trupa lui Cârţu să rămână acolo, sus… Şi surpriză, exact aşa s-a şi întâmplat! Bine, oricine ar spune, chiar şi un simplu chibiţar, că nu trebuie să ne îmbătăm deloc cu apă rece, dar de ce să nu savurăm momentul, mai ales că nu ni se întâmplă deloc în fiecare zi, asta? Şi atunci trebuie să ne aducem aminte că avem „greutatea” locului I…