11 aprilie, în fiecare an, înseamnă Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. Pentru prima data, această zi a fost marcată la Centrul de zi ”Christian” printr-o activitate coordonată de medicul neurolog Mihaela Pungan. Activitatea a vizat o trecere în revistă a semnelor și simptomelor bolii, tratamentul oferit, cât și terapii de suport de care bolnavul poate beneficia pentru a încetinii procesul de evoluție al acesteia.
Ziua de 11 aprilie nu a fost aleasă întâmplător, aceasta fiind și ziua de naștere a celui care a descris pentru prima dată afecțiunea, medicul James Parkinson. Este o inițiativă a ”European Parkinson’s Disease Association
Potrivit medicului Mihaela Pungan, scopul marcării în fiecare an a acestei zile este acela al creșterii nivelului de informare despre boala Parkinson și al impactului acesteia asupra celui suferind, dar și asupra familiei și societății. Deși nu există tratament pentru vindecarea bolii Parkinson, ea poate fi ținută sub control. Pacienți în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenți de ajutorul și susținerea semenilor. O mai bună informare va reduce stigma asociată bolii, va crește înțelegerea și sprijinul comunității și va conduce la creșterea calității vieții pentru cei afectați. Boala Parkinson este una dintre afecțiunile cu implicații pe absolut toate nivelurile: fizic, psihic și emoțional, dar și social și economic.
Maladia Parkinson este cea mai răspândită boală neurodegenerativă, după Alzheimer. Este important ca pacientul să recunoască primele simptome și să se adreseze medicului în vederea stabilirii precoce a diagnosticului. În prezent, diagnosticarea este de cele mai multe ori întârziată, din cauza lipsei de informare a populației, care nu cunoaște sau ignoră primele simptome, boala ajungând să fie confirmată uneori în stadii avansate.
La nivel mondial, boala afectează aproximativ 6,3 milioane de oameni. În Europa, aproximativ 1,2 milioane de oameni sunt afectați de boala Parkinson. Cele mai multe cazuri apar după vârsta de 60 de ani, dar se estimează că una din zece persoane este diagnosticată înainte de a împlini vârsta de 50 de ani. Totuși, această boală poate afecta și persoane mai tinere, sub 40 de ani.
