Vin alegerile…

Loading

Alegerile din 2012 se apropie cu paşi repezi, iar politicienii nu mai ştiu ce să facă, pentru a-i convinge pe alegători că ei sunt cei mai buni. Cei care sunt la putere nu mai contenesc cu lăudarea metodelor folosite pentru a se reuşi ieşirea României din criză. De asemenea, au început informaţiile care aduc în mintea românilor o nouă temă: că vor fi majorate salariile bugetarilor.  La rândul lor, politicienii din opoziţie, neavând în mână pârghiile puterii, fac sondaje, din care rezultă că sunt pe primul loc în preferinţele electoratului, iar în altă ordine de idei critică puterea că a sacrificat poporul cu pseudo – măsurile anticriză şi că se foloseşte de instituţiile publice pentru a fura alegerile. Ce fac românii de rând în timpul acesta? Constată că trăiesc tot mai rău. În condiţiile astea, cu siguranţă se uită la televizor, la diverse emisiuni, unele pro – putere şi altele anti – putere, încercând să înţeleagă ce trebuie ei să facă în 2012. Cu cine să voteze, deci, „poporul suveran”, ca să-i fie bine? Grea întrebare, dacă  gândim că mare parte din popor e formată din oameni care nu se pricep la politică, la tehnicile de manipulare, care-şi petrec timpul câştigându-şi existenţa şi nu stând, ca Moromete, să disece cum e cu viitorul ţării. Oamenii privesc la televizor, se uită cum se ceartă unii cu alţii, cum se acuză de tot felul de fapte mai mult sau mai puţin penale, după care mulţi dintre ei schimbă canalul, scârbiţi, ca să nu mai vadă politicieni în faţa ochilor. Iar când vor veni alegerile, mulţi nu vor veni la vot, pentru că ei consideră că indiferent ce partide ar fi la putere vor avea grijă de membrii lor, nu de popor.  Alţii vor veni la vot, dar vor vota aşa cum le cere primarul, sau altă persoană importantă care le-a băgat în cap că dacă vor vota altfel vor avea de suferit. Iar ca să dau un exemplu, o să amintesc o poveste de la ultimul referendum (chiar dacă nu e vorba de alegeri politice), când o bătrână gârbovită venită să voteze mi-a povestit că i s-a spus că dacă nu se prezintă la vot nu va fi îngropată când va muri. De asemenea, vor fi oameni care vor vota cum li se spune, pentru că li se va sugera că ajutoarele pe care le iau acum nu le vor mai lua dacă vin alţii la putere. Iar o altă categorie de români care va vota cum i se spune va fi aceea care va merge pe principiul: „votez cu ăştia, că măcar mi-au dat o găleată, o pelerină, un mic, o bere, ăilalţi nu mi-au dat nimic”. Iar în acest ultim caz, depinde care partid dă mai mult şi la mai mulţi oameni. Pentru că partidele importante nu pot jura cu mâna pe Biblie, ca să spun aşa, că n-au dat cadouri electorale. Să ne amintim pelerinele şi umbrelele roşii, găleţile galbene sau cizmele portocalii?
În continuare, urmează alegătorii membri de partid, care, e clar, vor vota cu partidul din care fac parte şi vor încerca să-şi convingă familia şi apropiaţii să voteze la fel. Dar nu putem vorbi acum ce va fi la anul, pentru că e posibil ca unii dintre respectivii membri să migreze în tabăra puterii, dacă nu se află încă,  în condiţiile în care sunt dependenţi de banii de la stat, indiferent că vorbim de funcţionari publici,  sau patroni care prestează servicii către instituţii publice.
Mai sunt şi patronii şi angajaţii lor care, deşi nu fac politică, votează cu puterea pentru că le asigură comenzi.
Deci, fiecare gândeşte la binele lui, mai mult sau mai puţin imediat. Aia cu doctrinele e apă de ploaie. Şi, până la urmă, e normal ca fiecare om să gândească la el. Dar politicienii, la rândul lor, ştiu şi folosesc asta. Indiferent că sunt din opoziţie sau de la putere, se întrec în promisiuni. După care se scuză că erau în campanie electorală, sau că erau declaraţii politice. De parcă nu ar trebui să-şi asume ce promit, deci nu sunt obligaţi să se ţină de cuvânt.