Monografia astfel intitulată dezbate un subiect extrem de interesant şi permanent în actualitate. Dreptul la viaţă al fiinţei umane. Autorul cărţii, Adelin Ungureanu, expune o întreagă colecţie de opinii asupra priorităţilor existenţiale pentru individul uman indiferent de sfera socială, căreia acesta îi aparţine.
În cele aproape 500 de pagini: apartheidul, genocidul, sclavia, tortura ori tratamentele inumane degradante sunt teme dezbătute amănunţit şi totodată în reflexie cu dispoziţiile reglementărilor internaţionale în domeniu. De asemenea aspecte tangenţiale limitelor vieţii, precum: întreruperea ori încurajarea sarcinii, suicidul, clonarea şi eutanasia sunt asociate cu argumente şi concluzii juridice, bazate pe evoluţie legislativă şi jurisprudenţă. Apoi teme foarte mediatizate ca aceea a terorismului – fenomen global sau infracţionalitatea în general se regăsesc expuse în rândurile acestei lucrări.
O atenţie aparte este atribuită utilizării şi juridificării pedepsei capitale. Argumente favorabile şi potrivnice folosirii acestui tip de sancţiune, precum şi poziţia legislativă a statelor lumii sunt analizate antitetic, lăsând cititorului libertatea de a-şi formula propria-i părere. Fiind considerat întâiul drept al omului, aşa cum rezultă şi din titlu, dreptul la viaţă este aşezat în vârful ierarhiei libertăţilor subiective umane, fiind consacrat expres şi concret atât în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,cât şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Sub aspectul redactării, cartea reprezintă o îmbinare a limbajului tehnic cu cel eseistic, înglobând în paginile ei raţionamente juridice şi retorici filosofice, constituind o pagină argumentată, în dezbaterea, cunoaşterea şi apărarea vieţii, ca drept fundamental al fiinţei umane. Pentru autorul cărții, doctor în drept dar și un publicist deja cu prestanță, o singură recomandare, să repete cât mai des o asemenea experiență.
