Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Unelte agricole dacice descoperite în judeţul Gorj

Unelte agricole dacice descoperite în judeţul Gorj

Submitted by on 23 December 2009articol citit de 3,961 ori | No Comment

Seceri, coase, râşniţe şi alte unelte de pe vremea dacilor le puteţi vedea pe viu în expoziţiile permanente ale Muzeului Judeţean. Descoperirile s-au făcut pe Valea Sohodolului, Dobriţa, Căpreni, Teleşti, Socu-Bărbăteşti ş.a. Dar să vedem istoricul acestor descoperiri şi munca depusă de specialişti:

Exemplare de unelte din vremea dacilor descoperite în judeţul Gorj pot fi găsite în expoziţiile permanente ale Muzeului Judeţean

Exemplare de unelte din vremea dacilor descoperite în judeţul Gorj pot fi găsite în expoziţiile permanente ale Muzeului Judeţean

„Coasa dacică” la Runcu
În Gorj au fost descoperite depozite de coase dacice. Un asemenea depozit compus din şapte coase dacice a fost găsit în peştera „La bulboc” de pe Valea Sohodolului, sat Runcu, comuna Runcu, de un locuitor al satului, Constantin Neamţu. Un tip asemănător de unelte agricole a fost semnalat şi în cadrul altor descoperiri arheologice, făcute pe raza judeţului Gorj, la Dobriţa şi Căpreni.Coasele au curbura lamei mai puţin accentuată prezentând o buclă înaintea tubului de înmânuşare, care are o formă conică şi este prevăzut cu un orificiu pentru cui. Realizarea coaselor a fost făcută prin martelare. Lungimea totală a coaselor este cuprinsă între 102-122cm.
Acest gen de coasă se aseamănă ca formă cu tipul II de coase după Ion Glodariu şi Eugen Iaroslavschi cu menţiunea că exemplarele descoperite în Gorj prezintă un tub de înmânuşare spre deosebire de coasele de tipul II, care sunt prevăzute cu o limbă pentru fixare. Având însă în vedere asemănările şi faptul că autorii amintiţi mai sus precizează existenţa a numai două tipuri de coase, cele de la Runcu pot fi un al treilea tip care cuprind forme ce derivă din tipul II în ceea ce priveşte forma lamei, iar limba de fixare fiind înlocuită cu tubul de înmânuşare de formă conică. Aceste coase se află expuse în vitrina secţiei de istorie, de Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”.

Seceri la Dobriţa şi Teleşti
Depozitul de seceri dacice de la Dobriţa şi Teleşti sunt unelte agricole descoperite în timpul săpăturilor arheologice, iar cele puse în discuţie sunt descoperiri întâmplătoare. Forma lor este simplă:ele prezintă o lamă curbă, ascuţită la vârf, fiind terminate la capătul opus printr-un cârlig de fixare perpendicular pe lamă. În aproprierea cârligului secţiunea lamei este dreptunghiulară, iar pe măsură ce ne îndepărtăm de cârligul de fixare secţiunea devine triunghiulară, acest lucru datorându-se operaţiuni de ascuţire realizată printr-o martelare atentă. Mânerul de lemn este ataşat secerii fie prin înfigerea cârligului secerii în el şi legarea secerii de acesta cu o sfoară sau curea, fie prin baterea forţată a unei verigi, procedeu mai rar întâlnit.
Din punct de vedere cronologic atât coasele de la Runcu, cât şi secerile de la Dobriţa şi Teleşti, le putem încadra ca aparţinând sec.I. d.Hr. Descoperiri ale unor seceri ce prezintă analogii, cu exemplarele de la Dobriţa şi Teleşti au fost făcute la Bâtca Doamnei, Costeşti, Govora –sat, Grădiştea Muncelului, Popeşti, Tilişca, Tinosu, etc.

Râşniţele de la Schela şi Bărbăteşti
În colecţiile Muzeului Judeţean „ Alexandru Ştefulescu” se găsesc şi exemplare de râşniţe. Apariţia lor este legată direct de cultivarea plantelor de către de către comunităţile dacice. Cel mai vechi exemplar de râşniţă descoperit în Gorj este cel de la Schela-Gornicelu care se datează în epoca neolitică.
În strânsă legătură cu evoluţia culturii plantelor creşte şi dimensiunile râşniţelor. În acest sens descoperirile făcute în aşezarea dacică de la Socu-Bărbăteşti confirmă evoluţia dimensiunilor acestui tip de unealtă.
Cele două piese ale exemplarului descoperite la Socu-Bărbăteşti sunt realizate din pietre de râu alungite. Frecătorul puţin albiat are o formă dreptunghiulară dreaptă prezentând o lungime de 30 cm şi o lăţime uniformă de 10 cm .Piatra stătătoare are o formă regulată cu o lungime de 52 cm şi lăţime de 20 cm prezentând o convexitate pronunţată atât ca urmare a fasonării cât şi a folosirii îndelungate.
Tipul primitiv de râşniţă a avut o existenţă paralelă cu tipul de râşniţă evoluat, tip apărut ca urmare a influenţei romane, influenţă mult mai accentuată în sud vestul Daciei. În aşezarea dacică de la Socu –Bărbăteşti s-au descoperit mai multe râşniţe de tip evoluat. Stătătorul , vizibil albiat în urma fasonării rocii are un diametru la bază de 32 cm.
Frecătorul este şi el fasonat atent prezintă un orificiu median în formă de treflă, lateral prezentând o adâncitură în care era fixată o tijă de lemn ce punea în mişcare râşniţa. Analogii cu descoperirile din aşezarea dacică de la Socu-Bărbăteşti întâlnim la Ocniţa, Răcătău, Grădiştea Muncelului şi în general în toate aşezările dacice de pe cuprinsul României.
O altă categorie importantă în cadrul descoperirilor de unelte agricole o constituie şi brăzdarele de plug. Unealtă importantă în cadrul lucrărilor agricole practicate de comunităţile antice, brăzdarul de plug aduce prin descoperirea lui un real progres în practicarea agriculturii.
În aşezarea dacică de la Socu-Bărbăteşti a fost descoperit un brăzdar de plug realizat dintr-o bară masivă de fier cu o lungime de 24, 2 cm şi lăţime maximă de 7 cm. Bara de fier masivă a fost aplatizată şi lăţită la capătul care intră în pământ, prezentând pe partea ce stă pe pământ o nervură mediană .La capătul îngust brăzdarul prezintă un cârlig de fixare. În treimea inferioară a lui, acolo brazda prezintă înălţime maximă, brăzdarul este îngust atât pe axul longitudinal -determinându-se astfel o ridicare a vârfului în raport cu corpul lui, mărindu-se şi eficienţa practică a uneltei, cât şi pe cel transversal, brăzdarul având un aspect asemănător cu al unei lopeţi mici. Vârful brăzdarului se termină într-un triunghi cu un unghi foarte ascuţit. Brăzdarul era fixat pe o talpă de lemn fie prin înfigerea cârligului în lemn sau prin ataşarea unei verigi de prindere.
Descoperiri cu analogii la brăzdarul de la Socu –Bărbăteşti întâlniri la Bătca Doamnei, Cetăţeni, Grădiştea –Muncelului; Topeşti, Tinosu şi Ocniţa.

Comments are closed.