Un istoric al Liceului „Tudor Vladimirescu” la 15 ani de la înfiinţare (VI)

Loading

Continuăm să prezentăm  raportul din anul 1905 din care ies la iveală lipsa de stabilitate a personalului didactic dar şi desele scandaluri ivite între profesori.

Trecutul acestei instituţii de învăţământ nu a fost totdeauna foarte liniştit
Trecutul acestei instituţii de învăţământ nu a fost totdeauna foarte liniştit

La 16 aprilie se face o nouă mişcare. Profesorul de L. Franceză şi drept Al. Ionescu, este trecut la divizionarele liceului din Ploeşti şi în locul-i trece D-l. Petroşan care fusese profesor de limba română şi geografie. Acest ultim obiect este dat la 2 profesori, predarea  clasei I şi II se încredinţează profesorului de matematică, Al. Nicolau, iar pentru L. Română la toate clasele şi geografia  la clasele III-IV se numeşte d-l. Anastase Bârsan (Vezi Ord. nr. 2166 B din 14 Aprilie 1895). Această distribuire a materiilor nu rămâne în fiinţă deoarece în urma intervenirei făcute, D-l. Petroşanu îşi păstrează geografia la cl. III şi IV cedând D-lui. Bârsan franceza la cl. I-II (Vezi rap. Nr. 54 şi Ord. nr. 2988 din 19 Mai 1895). După cincisprezece zile interveni o nouă mişcare. Maestrul de desemn şi caligrafie d-l. W. Rola Piekarski e mutat pe 1 Mai la Turnu Măgurele şi în locu-i se numeşte D-l. Andrei Marian (Vezi Ord. nr. 2590 B din 2 Mai 1895). Se părea că anul acesta se va sfârşi fără a se ivi la Minister vre-o plângere contra profesorilor când după terminarea examenelor de fine de an, profesorul A. Nicolau şi cu maeştrii G.S. Cernicanu  şi Andrei Marian se duc să viziteze mânăstirea Tismana şi au o vie altercaţiune cu stariţul mânăstirei. Acesta se plânge ministerului care ordonă directorului a face o anchetă din care reese mai mult vinovăţia profesorilor(Vezi Ord. nr. 4202 B din 4 Iulie 1895, Ord. nr. 4973 din 16 August şi rapoartele nr. 72 şi 95).
Astfel se încheie anul şcolar 1894-1895, cu o continuă schimbare în corpul didactic şicu un scandal la sfârşit. În cei 15 ani de existenţă ai gimnaziului, acesta escelează în această lipsă de stabilitate a profesorilor la catedrele lor şi fără îndoială că elevii au profitat prea puţin, dacă avem în vedere consecinţele la care dau naştere transferarea profesorilor chiar în timpul anului.
Ministerul ia de astă dată hotărârea a numi corpul didactic din vreme  pentru noul an şcolar 1895-1896, permută pe directorul G. Petroşan la Târgovişte încredinţând direcţia profesorului I. Moisil iar în locul D-lui G. Petroşan se numeşte D-l. C Ştefulescu Rucă (Vezi Ord. nr. 4717 B din 1 August 1895) de L. Franceză şi Drept. Pe de altă parte se despărţi catedra de desemn şi gimnastică încredinţând aceasta din urmă D-lui G Huistache.
Aceste schimbări se completează apoi prin numirea D-lui. N. Bran maestru de desen în locul D-lui. Andrei Marian transferat la T. Măgurele.
Deschiderea cursurilor în acest an se întârziază până la 15 Septembrie din cauza repareţiunilor ce se făceau localului. Abia şcoala îşi ia mersul său şi o nouă mişcare în corpul didactic se face prin readucerea D-lui G. Petroşan dala Târgovişte în locul D- lui C Ştefulescu Rucă (Vezi Ord. nr. 8077 din 30 Oct. 1895)care şi acesta, după o lună e readus de la Târgovişte, schimbând cu D-l. An. Bîrsan (Vezi Ord. nr. 9024 B din 4 Decembrie  1895). Odată cu noua direcţiune, se introduse oarecare inovaţiuni, care azi n-ar putea dăinui graţie progresului ce neapărat dă la o parte măsurile vătămătoare, luate în diferite vremuri. Aşa chiar din primele zile ale lunei Septembrie se impunea-şi procura o cărticică alcătuită de director, în care erau reproduse mai multe articole regulament şi oarecare precepte de igienă. Tot în acest anse impune elevilor a cumpăra nişte caete de caligrafie combinate de maestrul respectiv şi executate într-o tipografie din localitate. O măsură însă nimerită s-a luat de a se măsura puterea vederei elevilor şi singura obiecţie ce i s-ar putea aduce e că nu s-a repetat şi în viitor, după cum se hotărâse, la începutul şi la sfârşitul fiecărui an.
În acest an s-a pus în aplicare uniformizarea elevilor şi s-a introdus obiceiul, devenit azi datină ca la toate sărbătorile naţionale să se organizeze câte o mică  festivitate în care profesorul de istorie să rostească o mică cuvântare cu privire la însemnătatea acestor zile.
În acest an se cere pentru prima oară numirea unui secretar al gimnasiului prin recomandarea maestrului de muzică, căruia urma să nu i se mai reţie cei 30% ca suplinitor din leafă. (va urma)
Ion Hobeanu