Un istoric al Liceului „Tudor Vladimirescu” la 15 ani de la înfiinţare (V)

Loading

Dacă până acum raportul din anul 1905 s-a referit numai la situaţia generală a învăţământului târgujian din secolul al XIX-lea şi la localurile folosite de unitatea de învăţământ, începând cu acest număr ne vom ocupa şi de cei care au făcut ca această unitate să fie una de prestigiu, adică de cadrele didactice. Trebuie menţionat că raportul amintit mai sus alocă un spaţiu generos acestui aspect.

Încă de la începuturi, Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” a fost un reper  atât din punct de vedere arhitectonic cât şi a resurselor umane
Încă de la începuturi, Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” a fost un reper atât din punct de vedere arhitectonic cât şi a resurselor umane

Povestea continuă

Dintre profesorii din nou numiţi d-l M. Dumitrescu demisionează înainte de a se  presenta la post şi Ministerul numeşte pe d-l. G. St. Radian absolvent al facultăţii de litere (Vezi ord. nr. 5877 B din 4 Octombrie 1893). Asemenea şi d-l. Alex Chardin demisionează fără a funcţiona şi Ministerul însărcinează provizoriu pe d-l Stolojan a preda limba franceză ca şi în anii trecuţi. În iarna acestui an şcolar, se comunică Ministerului două demisiuni, care sunt prologul unei anormale stări de lucruri. Maestrul de desemn D-l Rola Piekarski îşi dă demisia pe motiv de boală iar directorul Şt Bobancu se demite din însărcinarea ce o avea lăsând provizoriu ca să gireze lucrările direcţiunei pe d-l profesor I. Neagoe. În acest timp se fac reclamaţiuni Ministerului că la gimnaziu elevii sunt bătuţi groaznic de profesori. Ministerul telegrafic respinge deocamdată dimisiunea D-lui. W. Rola Piekarski şi orânduieşte o anchetă pe care o face d-l. Inspector general al învăţământului D-l. Dr. C. I. Istrati. Prima măsură ce se ia e înlocuirea directorului, încredinţându-se direcţiunea d-lui. C. Vişinescu pe ziua de 21 Decembrie1893. din ancheta făcută inspectorul constată faptul bătăii în şcoală şi ca pedeapsă se suspendă cu perderea lefei în timp de două luni, Iulie şi August, D-ni Bobancu, G.Stolojan şi Bontea; se dă un avertisment profesorului I. Neagoe şi se destitue pe 1 Februarie 1894 profesorul G Şt. Radianu (Vezi Ord. nr. 618B din 3 Februarie 1894) în locul căreia se numeşte D-l G. Petroşanu. Deoarece spiritele erau destul de înăsprite Ministerul ca măsură prudentă dă Direcţiunea noului profesor numit d-l. G. Petroşanu aşa că durata direcţiunei D-lui. C. Vişinescu a fost o lună şi 10 zile pe când a D-lui. Bobancu de 3 ani 3 luni şi 20 zile.
Profesorii pedepsiţi şi anume D-nii Şt. Bobancu, G. Stolojan şi I. Neagoe îşi dau imediat demisiunele şi Ministerul numeşte pe d-l. Iuliu Moisil profesor de Şc. Fizico-Naturale şi Germană cu două salarii şi pe d-nul. Alex. Ionescu profesor de limba franceză asemenea cu două salarii. În cestiunea acestui Scandal, maestrul de desemn a jucat un rol preponderent deoarece nimeni n-a condus mai cu înverşunare acţiunea contra profesorilor vinovaţi ca d-l. Rola Piekarski. În micul orăşel Tg-Jiului populaţiunea se împărţise în două tabere: una care apăra şi compătimea pe profesorii pedepsiţi, alta care le condamna faptele şi aproba decisiunea ministerului. D-l. W. R. Piekarski avea situaţiunea cea mai delicată căci profesorii demisionând  agita lumea contra vântului, de aceea acesta îşi dă dimisia la 16 februarie 1894 şi după două săptămâni se şi numeşte d-l. E. Rosside Giustinian (Vezi Ord nr.1342 B din 4 Martie 1894). În acest timp şcoala se închide din nou pentru 10 zile de la 22 Martie din cauza scarlatinei ce bântuia în localitate. Agitaţiunea ce avusese loc între profesori şi populaţiune începe să se micşoreze din intensitatea şi către sfârşitul anului se redă catedra de desemn şi cea de gimnastică d-lui. W. R Piekarski (Vezi Ord. nr. 2886 B din 9 Mai 1894) cu atât mai mult cu cât noul numit nu se presentase şi obiectele fusese predate de ceilalţi profesori. Totdeodată se reduce pedeapsa profesorului de religie şi muzică, Clement Bontea la suspendarea pe 15 zile din Iulie cu perderea lefei
Cu acest an se încheie primii patru ani de existenţă a gimnaziului şi în afară de activitatea şcolară a profesorilor, activitate care a dat naştere la cele două anchete făcute de d-nii I. Găvănescul şi Dr. C. I. Istrati, nu se observă nici o preocupare în afara şcolii. În primul an, în luna Iunie corpul profesoral (3 profesori) au organizat o serbare cu al cărei produs de 200 lei s-a procurat…
Ion Hobeanu