Un gorjean, în schimb de experienţă la Roma

De curând, am avut oportunitatea, împreună cu alte cadre didactice din Franţa, Lituania, Turcia şi Grecia, să particip la un stagiu de pregătire prin programul sectorial Grundtvig finanţat de către Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Formării Profesionale, vizând practici moderne de predare-învăţare de tip E-Learning organizat de Universitatea Sapienza din Roma. Aici am aflat cu surprindere că Universitatea Sapienza este una dintre cele mai mari din Europa şi din lume şi că asigură şcolarizare pentru un număr foarte mare de studenţi străini.

Datorită diversităţii studenţilor şi a nivelului scăzut de cunoaştere a limbii italiene a unora dintre ei, universitatea a încercat, de-a lungul timpului, să identifice acele strategii didactice care să-i permită să obţină cele mai bune rezultate. Astfel, în prezent metodele aplicate aici au devenit un fel de etalon la care se raportează şi încearcă să se alinieze multe din şcolile din Europa.

Modelul italian
Rezultate deosebite s-au obţinut în special utilizând procedeele de tip E-Learning, prin care studenţii beneficiază de suportul cadrelor didactice şi în perioada din afara cursurilor, putând avea acces la curs dar şi la anumite informaţii şi observaţii ale cadrelor didactice. Prin aceste tehnici studenţii cu ritm mai lent de învăţare dar şi cei cu dificultăţi de cunoaştere a limbii pot remedia aceste probleme având acces la curs, teste şi exemple un timp îndelungat. În acest sens s-a investit foarte mult în platformele informatice, în dotarea laboratoarelor de informatică şi în restul tehnologiilor pentru ca studenţii să beneficieze de suportul acestora în orice punct al campusului universitar.
Tehnologia, calitatea materialelor, a cursurilor sau poate seriozitatea studenţilor lor a făcut ca pe toată perioada cât am stat acolo campusul lor, sălile de lectură, dar şi spaţiile verzi sau spaţiile de întâlnire şi socializare să fie pline de tineri care în linişte cu ochii aţintiţi în laptop.
Acest aer de seriozitate parcă contrastând cu atmosfera veselă şi parcă prea liberă din şcolile noastre mi-a dat senzaţia încă odată că şcoala noastră este privită încă ca fiind capabilă să asigure o educaţie de calitate.
Pe perioada stagiului, am putut vizita şi şcoli din regiune, unde am putut observa pe viu importanţa ce i se acordă de către statul Italian disciplinei Informatică. Aici, am aflat de la directorul unei şcoli gimnaziale, că nu se acceptă ca, la absolvirea acesteia, un elev să nu aibă cunoştinţe temeinice de calculator.
Totuşi, cursul a fost o bună oportunitate să observ stadiul cercetărilor lor în domeniu, să mă familiarizez cu aplicaţii precum Moodle şi CS Plone, cu posibilităţile de utilizare ale acestora, să stabilesc noi contacte şi să pun bazele unor proiecte ce se vor desfăşura ulterior.
Pe de altă parte, am putut prezenta gazdelor dar şi participanţilor câteva exemple de bună practică din ţara noastră, câteva din încercările şi reuşitele şcolii mele în domeniu.
În concluzie, trebuie precizat că atâta vreme cât nu se vor aplica tehnici moderne, cât discipline precum informatica sau limbile străine vor fi lăsate la şi altele şi tratate cu superficialitate atât de elevi cât şi de părinţi, cât noile tehnologii vor fi ţinute la poarta şcolilor învăţământul nostru nu v-a putea să-şi atingă maximul de potenţial.