Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Economic, Editorial » Turismul românesc, ca o ”frunză” în vânt

Turismul românesc, ca o ”frunză” în vânt

Submitted by on 10 August 2011articol citit de 1,088 ori | No Comment

Fără a fi ”străbătut” de simbolistica ”frunzei”, agresiv promovată de Ministerul Turismului, am ales şi în această vacanţă litoralul românesc. Se poate spune că obişnuinţa sau comoditatea de a nu renunţa la ţărmul românesc al Mării Negre m-a costat scump, şi nu doar financiar, sunt foarte mulţi nervi de care ai putea să scapi alegând concediu prin alte ţări de soare pline. Dar fiind în vacanţă şi trăind în România, treci mai uşor peste probleme, nu acelaşi lucru se poate spune despre eventualii turişti străini. Spun ”eventualii” pentru că această specie este pe cale de dispariţie în România iar când ajunge câte un ”rătăcit” pleacă acasă cu ”amintiri” atât de plăcute încât are nevoie de psiholog să scape de ele. Am făcut această introducere doar din dorinţa de a arăta adevărata faţă a turismului românesc, nu cel din statistici care arată din ce în ce mai bine.
Dar să mă întorc la cazul românului simplu care nu a plecat la bulgari, greci sau turci să cheltuiască  400-500 de euro pe un sejur şi a ales litoralul românesc. Dacă o faci pe bune aici te costă mai mult pentru nimic, dar asta e deja altă problemă. Peripeţiile încep cu drumurile, indiferent unde te-ai duce în România cu autoturismul ştii doar când pleci. Spre litoral, de exemplu, sunt mulţi ani în care în lunile iulie şi august nu se poate circula la Cernavodă, nici un ministru nu vede asta doar concediile lor se fac pe alte meleaguri. Am uitat să spun, ajungi la Cernavodă- Mulfatlar- Constanţa doar dacă ai scăpat de centura Bucureştiului care e blocată cea mai mare parte a timpului. Dar să zicem că ai depăşit toate aceste blocaje, bineînţeles într-un timp care ţi-ar fi permis să ajungi cu autoturismul în Europa de Vest, şi ai ajuns la hotel. Cele mai multe de pe litoral sunt de două şi trei stele, accesibile alegătorului tip al Elenei Udrea, de exemplu. Dacă la cele cu trei stele, mai ales în investiţiile noi, se păstrează o calitate superioară a serviciilor, dincolo este o adevărată jale. Olteanul nostru, pentru că e o densitate de olteni pe litoral ceva de speriat, a făcut rost de două bilete prin Casa de Pensii (din cele pentru bugetari) şi a plecat la mare cu toată familia care poate atinge şi 7-8 persoane. Vă daţi seama ce înseamnă acest lucru şi cât de false sunt cifrele anunţate de autorităţi, avem turişti pe banii statului şi în condiţii atât de proaste care l-ar face să se întoarcă în mormânt până şi pe Ceauşescu.
Această armată de turişti subvenţionaţi reuşeşte să dea impresia că litoralul e plin. Îi găseşti în două locuri favorite, de la Neptun la Saturn, toată ziua pe plajă şi la autoserviri. La aceştia se adaugă turiştii de sfârşit de săptămână care fac de nesuportat plimbările prin staţiuni sâmbătă seara. Hotelierii spun că a fost un an prost în care au umblat serios la preţuri în favoarea agenţiilor, sindicatelor etc. Ce nu spun ei este că investiţii nu fac şi încearcă să îl ţepuiască pe cel care vine la odihnă. Am văzut păţania unui turist belgian, preţurile afişate de  hotel  pe cameră în acest vârf de sezon erau 200 lei/loc/zi iar acesta a plătit oficial 80 de euro. Şi apropo de turistul român, ce l-ar putea atrage de vreme ce e mai facil să te mişti în străinătate decât în propria ta ţară. Să fie ”frunza”?Ha!Ha!Ha!

Comments are closed.