Transfer de putere în CEO?!

Loading

Începutul de an ne găseşte într-un plin scandal media legat de noul Contract Colectiv de Muncă în sistemul energetic. Practic, de mai  multe săptămâni se încearcă să se cadă la înţelegere între administraţie şi sindicate în privinţa drepturilor minerilor şi energeticienilor, existând chiar pericolul să avem proteste de stradă deoarece, caz unic după 1989, ar putea să se taie ceva privilegii. Din nefericire, disputa este una politică şi nu economică, s-ar putea ca FMI-ul să realizeze, în pofida rezultatelor economice bune obţinute conjunctural, că cel mai bun administrator roman este tot străinul iar domnul manager Ciurel să fie trimis acasă, mai ales că unii lideri importanţi din PSD au început să îşi aducă aminte de o anumită agendă şi unde se duceau banii de la Rovinari odinioară.
Mai întâi s-a început cu stângul când  au fost acceptate la negocieri sindicate care nu au nici o relevanţă, membri subordonaţi  liderilor Creţan şi Pisc putând fi băgaţi într-un autocar. Apoi că ortacii lui Marin Condescu s-au văzut încolţiţi atât dinspre sindicate cât şi dinspre administraţie, Răuţ şi Creţan fiind odinioară colegi de suferinţă pe la porţile energeticii gorjene. Când PSD-ul va realiza că nu controlează lucrurile iar situaţia seamănă izbitor cu cea dinainte de 2008 ar putea apare schimbări, poate viitorul secretar de stat Andrei Maioreanu să aibă mai mult sânge în instalaţie.
Şi presa locală este antrenată în război, sub aparenta “independenţă”, de care vorbea recent un confrate, ascunzându-se o teribilă luptă pentru acapararea unor resurse. Cine crede că va fi debranşat Condescu şi clica lui de la banii CEO şi totul va merge ca pe roate se înşeală, sunt deja pregătiţi cei care îi vor lua locul. Auzim doar “pe surse” că sfârşitul lui Marin Condescu e aproape, că firmele sindicatelor şi ale unor lideri vor fi puse pe liber, toate bune dar unde sunt dosarele cu furăciunile, dacă au existat?
Nu cumva ni se livrează “pâine şi circ” iar în spatele perdelei de fum se face doar transferul de putere? Sau “nea Mărin” e în continuare o nucă prea tare de spart?