Traficul de copii a devenit, în ultimii ani, o industrie cu profit de zeci de milioane de euro. Sute de copii din comunităţile de romi din România cad pradă traficanţilor care îi exploatează sexual, la cerşit sau îi pun să comită diverse infracţiuni în ţările din vestul Europei. Uneori, copiii sunt exploataţi de rude apropriate sau chiar de proprii părinţi. Dacă în judeţul Gorj, părinţii îşi exploatează proprii copii, în Ţăndărei şi în împrejurimile Craiovei, copii cad victime grupărilor infracţionale specializate pe cerşetorie şi prostituţie.
În comunităţile de romi din România, copiii ajung victime ale traficanţilor, care îi exploatează sexual sau îi transformă în cerşetori şi delincvenţi în Europa de vest. Exploatarea copiilor de către grupuri criminale sau chiar de propria familie reprezintă o afacere uriaşă cu un profit pe măsură.
După amiaza, copiii familiei Balotescu nu mai “lucrează”, au terminat cu cerşitul şi sunt liberi să alerge prin buruienile de lângă calea ferată, în spatele unei fabrici din Târgu Jiu, unde familia locuieşte într-o cocioabă. Un singur pat pentru şapte copii, doi adulţi şi două pisici negre, care se tolănesc pe el în timpul zilei. Afară, o oală cu mâncare fierbe la foc mic. Corabian Balotescu – pe care toţi îl numesc Minut – spune că nu are de ales şi că trebuie să îşi trimită la cerşit nevasta şi copiii. Cel mai mare dintre copii are 14 ani, iar cel mai mic doar 6 luni. Nu sunt locuri de muncă, spune el, iar dacă ar cere ajutor social de la primărie nu ar mai căpăta mâncare de la cantina socială. Cu cerşitul se descurcă. Câteodată, poliţia le fugăreşte pe cele trei fiice mai mari, dar nimic mai mult. “Oamenii le ajută când le văd aşa de amărâte…“ spune Balotescu.
În fiecare zi, soţia lui, Marinela Luncan, în vârstă de 32 de ani, duce copiii în centrul Târgu Jiului, nu departe de aşezarea romilor de la Obreja. De dimineaţă până după amiaza, fiecare lucrează în zona sa. Luncan îşi ţine fetiţa cea mai mică la piept. “Crezi că vroiam să se ducă copii la cerşit? Vă spun cinstit, fetele nu sunt nici curate în cap. De multe ori nu am nici apă de băut, dar de spălat. Stau de dimineaţa până la 2-3 după-amiaza, uneori stau până noaptea la cerşit.”, povesteşte femeia.
Eliza, în vârstă de 12 ani, într-o rochie plină de funingine şi desculţă, şi-ar fi dorit să meagă la şcoală, dar trebuie să ia autobuzul spre oraş şi, când termină cu cerşitul, se întoarce acasă, ca să aibă grijă de sora ei mai mică de numai şase luni, în timp ce mama ei se ocupă de treburile casnice. Banii pe care îi câştigă îi dă părinţilor. Un lider local al romilor i-a învăţat ce să spună dacă îi întreabă cineva, aşa că Roxana şi Eliza ne spun că nu câştigă decâ cincizeci – o suta de mii pe zi.
Balotescu ar fi vrut să meargă în Italia anul trecut. S-a gândit că acolo copiii ar putea câştiga mai mult din cerşit, dar cămătarii nu au vrut să îi dea bani cu dobândă, pentru că nu prezintă garanţii că va returna banii.
De la Ţăndărei la Londra
Într-un alt colţ al României, de data aceasta în localitatea ialomiţeană Ţăndărei. Până nu de mult, romii din Ţăndărei au împânzit marile oraşe ale Spaniei. După câţiva ani de muncă pe meleagurile lui Cristofor Columb, exploatatorii copiilor şi-au mutat punctul de lucru într-una din cele mai celebre capitale. Londra. Fiecare a cucerit câte o regiune, unde îşi desfăşoară activitatea. În caz că o grupare criminală încalcă regiunea cucerită de o alta, se organizează o judecată ţigănească de toată frumuseţea. Nu în Londra, ci în Ţăndărei. Aici romii se împart în două categorii: bogaţii şi săracii. Romii săraci din colonia Strachina se împrumută cu camătă de la cei bogaţi. Dacă oamenii nu returnează banii plus dobânda aferentă, sunt pedepsiţi – copiii lor ajung pe mâna traficanţilor, care îi folosesc la cerşit în Marea Britanie.
În schimbul datoriei, părinţii dau procure autentificate la notari, astfel încât copiii să poată părăsi ţara legal. Ajunşi in Anglia, copiii sunt obligaţi să cerşească pentru a plăti datoria părinţilor.
Păun Dorina este mamă a cinci copii şi îşi împarte viaţa între casă şi biserică. Nu ştie să citească sau să scrie, dar ştie că dacă împrumută 100 de euro, trebuie să dea înapoi două.
Dorina ne-a explicat că “Vine ţiganul şi zice: dacă îmi dai copilul, acesta îţi trimite bani, mâncare, îmbrăcăminte. Dar eu nu. Mai bine muncesc eu pentru ei. Copiii sunt duşi în Franţa, Anglia, Spania … în toate ţările. Dacă o trimit pe asta (n.r. fiica ei) acum, mai poate să îmi trimită bani să mai trăiesc şi eu? Nu, mai bine o ţin acasă. Mai mănânci şi bătaie dacă nu le dai banii. Copilul trebuie să plătească datoriile părinţilor.”
Juberian şi Norvegia, traficanţi în Europa
Ionel “Juberian” Stan şi Adriana Stanor, cunoscută sub numele de Norvegia, ambii din Ţăndărei, au pornit o afacere cu copii, aşa cum rezultă dintr-o anchetă a ofiţerilor de la Crimă Organizată din Bucureşti. Totul a început când Juberian a pus ochii pe familia Duman din localitatea sa natală, Bolintin Vale, din judeţul Giurgiu. El i-a promis Mariei Benone Duman – infirmă, mamă a patru fiice minore cu handicapuri uşoare – că ar putea primi bani de la fiicele ei, dacă ar fi de acord ca ele să lucreze în străinătate. De asemenea, i-a mai promis că fetele vor beneficia de tratamentul medical de care aveau nevoie.
Adevărul a ieşit la iveală în urma unei investigaţii de un an, iniţiată de autorităţi, în urma căreia cei doi au fost acuzaţi de trafic de persoane şi trafic de minori. Juberian şi Norvegia le-au dus pe fiicele Mariei Duman, alaturi de un alţi doi copii, unul din Bucuresti şi altul din jude]ul Ialomiţa, în Belgia şi Spania. Acolo – potrivit investigatorilor – copiii au fost bătuţi şi obligaţi să cerşeacă.
Din Oltenia la Milano
Timp de câteva luni, o grupare din Craiova, condusă de soţii Marin Musi şi Luminiţa Adir au trimis în Italia, la cerşit, 34 de copii romi cu vârste cuprinse între 8 şi 13 ani. Copiii era recrutaţi din Craiova şi din satele din împrejurimile oraşului. Traficanţii au luat copii şi din Ocolna, o aşezare de romi foarte săracă. Potrivit declaraţiilor autorităţilor, traficanţii trimiteau copiii în Italia pentru a achita datoriile familiilor lor. Totodată, ei obţineau o procură notarială de la părinţii copiilor, cu ajutorul căreia îi puteau transporta pe copii în ţările vest-europene. Autorităţile au descoperit că minorii eau ţinuţi într-o fermă dezafectată, după care erau puşi să cerşească, să fure din buzunare, sau chiar să tâlhărească turiştii în faţa Gării Centrale din Milano. În cazul în care copiii nu produceau 800 euro pe zi, riscau să fie bătuţi. Poliţia italiană nu pune sub acuzare minorii sub 14 ani – ei sunt returnaţi adulţilor în a căror grijă se află, în cazul nostru, în grija traficanţilor.
Un băiat de 12 ani le-a povestit poliţistilor români care investigau cazul că este din Craiova şi că locuieşte la o fermă din zona Bareggiate. Copilul a mai declarat că a fost forţat să jefuiască turiştii. “Mă ameninţau, îmi spuneau că îmi vor rupe mâinile dacă nu fur. Când le-am spus că vreau să mă întorc acasă, m-au lovit la organele genitale,” a spus el în declaraţia dată poliţiei.
Romulus Ungureanu, şeful Agenţiei împotriva Traficului de Persoane, a declarat că: “În cazul copiilor din Italia e vorba de exploatarea minorilor, pentru că traficul de persoane trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. Copiii sunt recrutaţi pentru cerşetorie, dar în cazul în care sunt duşi în străinătate de rude, nu mai e trafic de persoane. Ei sunt folosiţi la cerşit pentru că trezesc simpatia turiştilor.”
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Presa şi accesul la sănătate în comunităţile de romi – ediţia regională, coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Open Society Institute, New York. Mai multe informaţii despre proiect găsiţi pe www.cji.ro.
Petru Zoltan
