Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Tradiţia învăţământului de calitate în Gorj

Tradiţia învăţământului de calitate în Gorj

Submitted by on 25 February 2010articol citit de 3,216 ori | One Comment

Încheiem serialul dedicat aniversării celor 120 de ani de la înfiinţarea Liceului „Tudor Vladimirescu” cu o prezentare a evoluţiei după Al Doilea Război Mondial. Este vorba de cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ din judeţul Gorj. De fiecare dată la o aniversare, CNTV a găzduit mari manifestări aşa cum probabil se va întâmpla şi în acest an. Acest liceu a fost deschizător de drumuri în foarte multe domenii.

Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu, un liceu cu o istorie prestigioasă şi un prezent demn de apreciat

Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu, un liceu cu o istorie prestigioasă şi un prezent demn de apreciat

Revenim la începuturile acestui liceu cu menţiunea că la 15 aprilie 1894 apărea la Târgu-Jiu cea dintâi revistă şcolară şi ştiinţifică locală „Jiul”, sub coordonarea unui comitet alcătuit din intelectuali de seamă ai oraşului: avocaţi, medici, profesori şi învăţători. Revista a apărut cu regularitate până la 1 mai 1895. La 10 octombrie 1895 ieşea, la iniţiativa profesorului Iuliu Moisil, revista „Amicul Tinerimii”.  Ambele publicaţii au apărut la tipografia lui Nicu D. Miloşescu din Târgu-Jiu.

Dinamica perioadei interbelice
În ceea ce priveşte dinamica numărului de elevi trebuie să remarcăm tendinţa crescătoare permanentă. Rămăseseră în urmă cei 75 de elevi din 1890-1891 sau 242 în 1900-1901, după război au fost 471 elevi în 1919-1920 şi chiar 600 în anul şcolar 1941-1942. În privinţa provenienţei elevilor trebuie spus că majoritatea lor proveneau de la sate(370 din 471 elevi în 1919-1920). Am subliniat acest fapt deoarece numai taxele şcolare ajunseseră de la 50 de lei imediat după război la 600 de lei după două decenii. Să ne mai gândim că elevii mai aveau nevoie de manuale, rechizite, plata gazdelor sau a internatului etc. Cert este că gorjenii au făcut asemenea eforturi pentru copiii lor şi instrucţia de care aveau nevoie.
Unul dintre marile evenimente din viaţa acestui liceu a fost sărbătorirea a 50 de ani de la înfiinţarea acestui instituţii şcolare. Manifestarea omagială a avut loc la 17-18 februarie 1940 deoarece atunci este sărbătoarea religioasă a Sfântului Teodor Tiron, deci ziua onomastică a lui Tudor Vladimirescu , patronul liceului. Ţinută în amfiteatrul liceului, adunarea jubiliară a beneficiat de prezenţa a numeroşi profesori, absolvenţi ai vechiului gimnaziu şi ai liceului, personalităţi de seamă ale oraşului şi judeţului, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, Mitropoliei Olteniei etc.
Inginerul Florin I. Goga, absolvent al Liceului ajuns  profesor-universitar pensionar, scria în prefaţa „Cu inimile în sărbătoare în faţa unui mare eveniment” la monografia profesorului C. Alexandrescu că: „Liceul «Tudor Vladimirescu» din Târgu-Jiu şi-a împlinit cu prisosinţă menirea, la umbra zidurilor sale pregătindu-se cu pasiune şi multă trudă fii Gorjului-copii de intelectuali, negustori, militari, ţărani sau muncitori-spre a deveni utili patriei. Cu spiritual de dăruire ce l-au dovedit profesorii săi-începând cu Iuliu Moisil, Ştefan Bobancu, Archir Iancu, Alexandru Mihuleţ, N. Andreiescu, I. Căprescu, pr. Gh. Câţă, C. Michăilescu, Theodor Gâlcescu, Em. Morţun etc-şi continuând cu generaţii mai noi-o parte ei înşişi educaţi aici-au modelat sufletele călite în muncă, sărăcie şi neajunsuri, spre a se ridica în folosul societăţii”.
Dintre elevii din perioada interbelică ce au ajuns personalităţi deosebite amintim pe generalii Virgil Manta, Ilie Mirică, Tică Şandru sau Constantin vlădulescu, medicii Toma Beuran şi Cornel Bărbulescu, juriştii P. Mănescu şi Constantin Uscătescu, inginerii S. Bogdan, Ar. Dijmărescu şi Val. Diaconescu, profesorii şi poeţii Gh. Uscătescu şi Ion Romanescu.

Liceul în perioada postbelică
Începând cu anul 1945, Liceul „Tudor Vladimirescu” a fost transformat în liceu de tip E, devenind cel mai mare liceu cu clasele I-VIII duble din judeţ. Reforma comunistă a învăţământului a transformat acest liceu în Şcoala Medie Nr. 2, privându-l şi de numele lui Tudor Vladimirescu. Din 1953, durata de şcolarizare s-a redus în toată ţara la 10 ani(patru clase primare plus trei clase gimnaziale şi trei clase liceu). Până şi structura anului şcolar în perioada 1953-1957 a fost modificată halucinant, pătrare cu o singură vacanţă între pătrarul al II-lea şi al III-lea şi cu o vacanţă mare. Din fericire, în anul 1957-1958 s-a revenit la organizarea tradiţională pe semestre. Reţinem totuşi, pentru tot învăţământul, experimentarea sistemului de notare cu note de la 1 la 5, în perioada 1952-1956.
Legat de trecutul Liceului, reţinem că din anul şcolar 1953-1954 s-a înfiinţat secţia serală cu clasele V-VII, aceasta a funcţionat până în anul 1970, când a trecut spre Liceul „Ecaterina Teodoroiu”. Şcoala Medie Nr. 2 a reluat numele lui Tudor Vladimirescu  prin ordinul 102/25 aprilie 1957 a ministerului de resort.
Începând cu anul şcolar 1961-1962, Şcoala Medie Nr. 2 „Tudor Vladimirescu” va pierde clasele de gimnaziu în favoarea Şcolii Generale Nr. 8 Târgu-Jiu. În 1962 s-au unificat Şcoala Medie Nr. 1 „Ecaterina Teodoroiu” cu Şcoala Medie Nr. 2  „Tudor Vladimirescu”. În 1965 avem şi noua denumire de Liceul de Cultură Generală „Tudor Vladimirescu”. Tot în perioada respectivă asistăm la o primă extindere a clădirii cu opt săli de clasă. Cea de-a doua extindere, cu 20 de săli de clasă, actuala Facultate de Inginerie din Universitatea „Constantin Brâncuşi”, a început să se construiască după 1985 cu ieşire spre strada Eroilor. După doar 6 ani, denumirea se schimbă în Liceul Real-Umanist „Tudor Vladimirescu”. Prin decretul prezidenţial nr. 207 din 12 iulie 1977, avem Liceul de Matematică-Fizică „Tudor Vladimirescu”, organizare ce a rămas până în 1989.
Pe lângă profesorii de excepţie care i-a avut această unitate de învăţământ reţinem pe cei care au devenit directori de la ultimul război mondial încoace: Constantin Furtunescu, Dumitru D. Diaconescu, Ştefan Petrescu, Gheorghe Modoran, Vasile Vasiliu, Ion Talabă, Cornel Alexandrescu, Cornel Cârstoiu, Petru Rădulea, Nicolae Dincu, Vasile Romanescu, Maria Burghiu, Gheorghe Temereancă, Ion Lica, Dorin Dan Taşcău, Ileana Goga şi Cornelia Bărbieru. Începând din toamna anului 2009, la conducerea CNTV a revenit Dan Dorin Taşcău.

CNTV după 1989
După 1989, Colegiul „Tudor Vladimirescu” a evoluat în nota obişnuită de unitate etalon a învăţământului gorjean. Din punct de vedere material reţinem şi dotarea cu o sală de sport la standarde europene. CNTV are un muzeu dedicat istoriei liceului, motiv de mândrie pentru actualii dascăli. Istoria ultimilor două decenii nu poate fi scrisă fără contribuţia unor profesori deosebiţi, deopotrivă apreciaţi de elevi şi de părinţi: Dan Dorin Taşcău, Ion Lica, Gheorghe Udrea şi Petre Catrinoiu-Matematică; Gheorghe Temereancă, Maria Rodeanu, Vasile Antonie şi Nicolaie Mergea-fizică; Maria Cochină, Mariana Frunză şi Ion Vasioiu-istorie; Constantin Rovenţa-chimie; Elena Velţan, Olga Bărbuţi şi Doina Baiu-socio-umane; Elena Roată şi Ion Pecie-limba română; Florin Dumitrescu şi Dorin Ciontescu-limba franceză; Nicolae Ghinoiu-limba latină ş.a.

One Comment »

  • A says:

    Ciontescu asta este extrem de neprofesional. Isi alege favoriti si ii lasa de izbeliste pe altii