Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Gorjul » Tinerii azi pot salva mediul şi, implicit, ziua de mâine

Tinerii azi pot salva mediul şi, implicit, ziua de mâine

Submitted by on 6 April 2011articol citit de 6,619 ori | No Comment

Una dintre marile probleme ale României este gestionarea neconformă a deşeurilor. Aceasta duce la ape şi terenuri pline de gunoaie, colectare selectivă deficitară, reciclare sporadică şi, automat, consumarea de noi materii prime. Un exemplu este lemnul, iar obţinerea unor cantităţi din ce în ce mai mari duce la defrişări masive de păduri, degradarea solurilor şi punerea în pericol a vieţii omului, prin scăderea cantităţii de oxigen şi riscul apariţiei dezastrelor natural. Responsabilii de la nivelul Gorjului şi Hunedoarei s-au declarat oarecum depăşiţi de situaţie, cu toate eforturile făcute, dar spun că au, totuşi, o soluţie: conştientizarea tinerilor şi copiilor că deşeurile trebuie colectate selectiv şi depozitate în locuri special amenajate.

Tinerii trebuie convinşi de importanţa păstrării unui mediu curat

Tinerii trebuie convinşi de importanţa păstrării unui mediu curat

În ultimul secol, industria a explodat, fapt care a determinat în toate ţările intensificarea proceselor de poluare a elementelor sistemului ecologic. În aceste condiţii,  natura şi importanţa problemelor privind mediul înconjurător capătă noi dimensiuni în societatea modernă, mai ales că, pe lângă poluările produse de industrie, apar şi cele care au la bază neglijenţa omului. Străzile multor oraşe româneşti se sufocă sub mormane de resturi menajere. Amenzile nu îi mai sperie pe oamenii care aruncă pe unde apucă pungi pline de gunoi,  iar dacă persoanele trecute de o anumită varstă fac acest lucru, la ce reacţie să ne aşteptăm din partea copiilor lor?
Pe lângă aspectul dezolant şi gazele urât mirositoare degajate de gunoi, care alungă turiştii străini, ce ar putea lăsa foarte mulţi bani în România, determinând o creştere economic importantă, românii îşi sapă, pur şi simplu, propria groapă. Există voci care spun că omul moare de foame, iar pe ecologişti îi doare soarta mediului, dar cheltuielile care se fac cu gestionarea şi reciclarea deşeurilor menejere salvează materiile prime noi ce se extrag din mediul înconjurător. Astfel, nu mai apar alunecări de teren produse în solurile lipsite de vegetaţie , viituri determinate de solurile degradate formate în zonele defrişate  şi exemplele pot continua.

Aşa da! Gunoiul menajer colectat selectiv
În ultimii ani, primăriile oraşelor din Romania au pus la dispoziţia cetăţenilor europubele, pentru ca gunoiul să poată fi selectat în containere după cum urmează: în cele albastre se pun deşeurile din hârtie şi carton, în cele galbene PET-urile şi dozele de aluminiu, în cele verzi sticla colorată şi în cele albe sticla albă. Unul dintre oraşele care se poate lăuda cu o astfel de echipare şi cu un depozit ecologic ce îndeplineşte toate normele de mediu este Târgu-Jiu-l. Cu toate astea, populaţia e greu de convins să facă o colectare selectivă a gunoiului, simpla informare că nereciclare înseamnă distrugerea accelerată a naturii şi asta duce la periclitarea vieţii omului fiind insuficientă pentru învingerea comodităţii şi a obişnuinţei de a colecta gunoiul la grămadă. Astfel, potrivit directorului depozitului UEG Mediu, aflat în subordinea operatorului  POLARIS M Holding (care primeşte gunoiul din tot Gorjul şi se ocupă de colectarea gunoiului  în Târgu Jiu), Luis Popa: “în anul 2010, s-au colectat selectiv 360 de tone de PET-uri, 280 de tone carton şi 4-5 tone de aluminiu, în timp ce gunoiul neselectat din întreg judeţul a ajuns, în 2010, la 40.643 de tone. Din păcate, cu colectarea selectivă avem probleme, pentru că persoanele fără venituri care trăiesc din peturile şi cartoanele adunate de la tomberoane, mai sparg pubelele ca să ia din ele materialele, pentru a le valorifica. De asemenea, unii cetăţeni din Târgu Jiu, localitate pe raza căreia acţionăm direct în activitatea de colectare, nu fac colectare selectivă, chiar dacă au pubele separate pentru gunoi. Totuşi, noi nu renunţăm. În peste 60% din cartierele oraşului avem colectare selectivă şi continuăm cu celelalte cartiere, dar, în paralel, vom demara o campanie de conştientizare în şcoli şi grădiniţe, unde vom pune, de asemenea, pubele de colectare selectivă a gunoiului, pentru că am constatat că educaţia ecologică e cel mai bine percepută de copii, care, la rândul lor, vor da exemplu părinţilor”. Totuşi, deşi în Gorj autorităţile publice locale se preocupă ca gestionarea deşeurilor să se facă tot mai bine, existând în toate localităţile sisteme de colectare, majoritatea finanţate la înfiinţare din fonduri europene, cinci staţii de transfer la Târgu- Cărbuneşti, Turceni, Motru, Novaci şi Rovinari şi o groapă ecologică la Târgu Jiu, nu înseamnă că Gorjul a scăpat de gunoiae. Există destui cetăţeni care, în loc să colecteze selectiv şi să dea gunoiul la operatorii economici abilitaţi, îl aruncă pe cursurile de apă sau prin păduri.

Jiul cade, la fiecare viitură, victima indiferenţei omului faţă de natură

Jiul cade, la fiecare viitură, victima indiferenţei omului faţă de natură

Aşa nu! Jiul, drumul gunoaielor
În urma reportajului realizat în urmă cu mai bine de un an de săptămânalul VERTICAL, numit “Jiul, drumul gunoaielor” (http://www.verticalonline.ro/jiul-drumul-gunoaielor) s-a scos la iveală sursa de poluare a râului Jiu, cu peturi de plastic, deşeuri textile şi alte gunoaie menajere. Dincolo de defileul Jiului, mai exact în Valea Jiului- cum e cunoscută zona, mulţi locuitori se mulţumesc să folosească cea mai ieftină metodă de a scăpa de gunoiul menajer, aruncându-l pe malul Jiului şi a celorlalţi afluenţi, iar cand apa vine mare, toate deşeurile ajung în Gorj. Pe Jiul de Vest situaţia e la fel de gravă. Localităţile Aninoasa, Lupeni, Vulcan şi Uricani sunt aşezate pe malurile râului, iar din cauza sărăciei, mulţi oameni nu au bani să plătească pentru ridicarea gunoiului, cea mai ieftină metodă fiind tot aruncarea lui pe marginea Jiului. La asta se adaugă şi faptul că la Haţeg există societăţi en gross de haine second hand, ce aduc din străinătate cantităţi impresionante de textile, iar cele care sunt deteriorate nu mai ajung pe rafturile magazinelor de dincoace de munţi, ci direct în Jiu.
În concluzie, întregul Defileu al Jiului, care se află în parcul naţional cu acelaşi nume, ca şi lacul de acumulare din Târgu Jiu, se umplu de peturi, cârpe şi alte resturi menajere, de câte ori au loc precipitaţii abundente care măresc debitul apelor curgătoare din bazinul hidrografic al Jiului şi spală malurile acestora. Cu toate astea, la mai bine de un an de la semnalul de alarmă tras de VERTICAL, situaţia nu s-a schimbat cu nimic. Ca şi atunci, Instituţia Prefectului judeţului Gorj ne-a comunicat că se fac demersuri pentru a-i determina pe colegii de la Hunedoara să ţină situaţia sub control, neavând competenţe în judeţul vecin. Directorul Parcului Naţional “Defileul Jiului” ne-a declarat că “s-a pus în practică un plan de măsuri de către cele două judeţe, de monitorizare a zonei, pentru depistarea persoanelor care aruncă gunoaie, dar Gorjul îl respectă, în timp ce Hunedoara mai puţin.”
Ceea ce e foarte clar, e faptul că, spre deosebire de Gorj, judeţul Hunedoara e mult în urmă în ceea ce priveşte activitatea de gestionare a deşeurilor. Nu există pe raza judeţului nici o groapă ecologică, iar Consiliul Judeţean Hunedoara se luptă şi acum cu consilierii de la Petrila, pentru că aceştia din urmă nu au fost de acord să voteze înfiinţarea unui deponeu ecologic pe raza localităţii. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, masterplanul aflat în lucru, care prevede înfiinţarea a două gropi ecologice în judeţ, una în nordul judeţului şi cealaltă în sud, investiţie de 50 de milioane de euro va cădea, iar până în 2016 trebuie închise ultimele trei gropi de gunoi aflate în judeţ. Iată, deci, care e situaţia din Hunedoara, iar comisarii Gărzii de Mediu spun că au legea de partea lor, dar pierd când ajung la justiţie. Iată declaraţia comisarului şef  al Comisariatului Judeţean Hunedoara, Cristian Moldovan, în exclusivitate pentru VERTICAL: “În Hunedoara nu există, într-adevăr, gropi ecologice. Au fost închise toate gropile de gunoi neconforme, iar în prezent gunoiul de pe raza judeţului se transportă la singurele trei gropi de gunpi rămase în judeţ, Deva şi Orăştie, care au termen de închidere anul 2015 şi Vulcan care are termen 2016. Oricum, cea de la Vulcan, oraş aflat pe Jiu, nu se află pe malul Jiului. Gunoaiele spălate de Jiu nu sunt din gropile autorizate, încă, să funcţioneze, ci sunt aruncate de oameni, necontrolat, deşi în toate localităţile există sistem de colectare a gunoiului. Judeţul are 500.000 de locuitori, noi nu putem controla fenomenul direct, dar avem posibilitatea să amendăm autorităţile publice locale. Am făcut asta, am dat amenzi la Petroşani, Petrila, Vulcan, Aninoasa, dar autorităţile câştigă, de regulă, în instanţă, amenzile fiind transformate în avertismente. Probabil că preferă să se judece cu noi, mai ales că pot câştiga, decât să-şi supere alegătorii.”

Tinerii pot salva situaţia
Trei dintre interlocutorii noştri au conchis că soluţia este, ca să scăpăm de efect, să înlăturăm cauza, adică să determinăm cetăţenii să nu mai arunce gunoaiele necontrolat şi să facă o colectare selectivă. Iar pentru că cea mai receptivă parte a populaţiei este formată din copii şi tineri, iată propunerile: directorul Parcului Naţional Defileul Jiului are în plan un proiect implementat împreună cu Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara, pentru informarea şi conştientizarea copiilor şi tinerilor că nesocotirea normelor de mediu au efecte negative asupra omului; directorul Depozitului Ecologic din Târgu Jiu, UEG Mediu- Luis Popa va pune în curând în practică în şcolile din Târgu Jiu, în parteneriat cu Primăria, un proiect care să promoveze colectarea selectivă;  comisarul şef al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii de Mediu ne-a declarat că firmele care se ocupă de colectarea deşeurilor, precum şi ONG-urile de mediu, ar trebui să se implice în conştientizarea tinerilor asupra efectelor nocive pe care le produce depozitarea haotică a gunoaielor.
E adevărat că sensibilitatea tinerilor în ceea ce priveşte protectia mediului este foarte scazută în ziua de azi în România, din cauza lipsei de informare a pericolului asupra sănătăţii şi chiar a vieţii omului pe care un mediu poluat îl poate genera. Educaţia scăzută pe care aceştia o primesc în ultima vreme şi exemplele negative  pe care le primesc zilnic de la alţii, pe stradă, îi determină să fie la fel ca ei. De aceea sunt importente proiectele pentru promovarea educaţiei ecologice şi a menţinerii unei sănătăţi armonioase prin practicarea de activităţi sportive în aer liber, sensibilizarea tinerilor în ceea ce priveşte protecţia mediului şi descoperirea de noi soluţii şi materii reciclabile. Aceştia trebuie încurajaţi să implementeze alternativele ecologice şi să le împărtăşească celor cu care vor interacţiona -familie, colegi, membrii din comunitate.
Bogdan Briceag
Ionuţ  Marcău

Comments are closed.