Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Tezaure descoperite în judeţul Gorj

Tezaure descoperite în judeţul Gorj

Submitted by on 7 July 2009articol citit de 7,744 ori | No Comment

Încă de la apariţia ei şi până astăzi, moneda a îndeplinit câteva funcţii esenţiale: mijloc de plată şi economisire, etalon al preţurilor, simbol al avuţiei şi, nu în ultimul rând, instrument propagandistic. Pe teritoriul Gorjului s-au descoperit 13 tezaure formate din monede romane. O parte dintre ele se află la Muzeul Judeţean Gorj.

Monede din tezaurul de la Bumbeşti Jiu

Monede din tezaurul de la Bumbeşti Jiu

Moneda romană îşi face simţită prezenţa în Dacia, alături de alte artefacte, cu mult înainte ca aceasta să devină parte intrinsecă a Imperiului roman. Transformarea Daciei în provincie romană a echivalat cu racordarea noului teritoriu cucerit la imensul sistem economic de schimb întemeiat pe emisiunile Romei care au jucat, pentru câteva secole, rolul de monedă universală.
Moneda romană a pătruns pe teritoriul actual al Gorjului prin diverse modalităţi: salariile funcţionarilor imperiali, soldele militarilor, investiţii financiare, tranzacţii comerciale, etc.
Tezaure păstrate, tezaure dispărute
Pe teritoriul actual al Gorjului au fost descoperite, de cele mai multe ori întâmplător, dar şi ca urmare a investigaţiilor arheologice, numeroase tezaure monetare imperiale romane: Barza, Băleşti, Bumbeşti Jiu I, Bumbeşti Jiu II, Brădiceni, Preajba Mare, Slobozia, Leurda şi Strâmptu, unele dintre ele aflate în patrimoniul Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”.
Altele, menţionate în literatura de specialitate, au fost date ca dispărute: Grui, Pişteştii din Vale, Peşteana Vulcan şi Tg-Jiu.
Analiza internă a acestora reliefează că în atelierele Romei s-au bătut, aproape în exclusivitate, majoritatea monedelor care au circulat pe piaţa monetară a actualului judeţ Gorj.
Alte monetării care se regăsesc în componenţa acestor tezaure sunt: Histria, Mediolanum, Laodicea, Antiochia, etc.
Aceste tezaure au o structură fluctuantă dată de climatul social-economic şi politic-militar al perioadei în care acestea au fost adunate.
S-au tezaurizat, în special, emisiunile de argint (denari şi antoninieni), iar un depozit monetar (Bumbeşti – Jiu I) conţine atât monede, cât şi accesorii vestimentare (fibule) ori piese de podoabă din argint (coliere, brăţări, pandantive,etc.).
Emisiunile de bronz (dupondii) sunt foarte rare întâlnindu-se doar la Preajba Mare.

Îngropate din motive de insecuritate
Tezaurele au aparţinut proprietarilor de villa rustica (fermă) şi de ateliere meşteşugăreşti, negustorilor şi militarilor.
Ele au fost îngropate când la Dunărea de Jos exista un climat de insecuritate politico-militară menţionat uneori şi de izvoarele istorice sau epigrafice.
Cartarea localităţilor în care s-au descoperit tezaurele monetare ilustrează faptul că aproape majoritatea lor sunt plasate de-a lungul reţelei rutiere care străbătea teritoriul actual al Gorjului, în vecinătatea castrelor şi a centrelor rurale.
Ascunderea şi nerecuperarea lor trebuie corelate cu realităţile politico-militare care se instalează la Dunărea de Jos în anumite momente ale istoriei sale. Această stare de nesiguranţă cotidiană este uneori exagerată sau chiar exprimată de către autorii antici.
Pe de altă parte, nu este exclus ca unele tezaure să fi fost ascunse şi din cauza hoţilor, după cum ne indică unele inscripţii care amintesc de interfecti a latronibus.

Comments are closed.