Terenurile şcolilor în anul 1932

Loading

Din cele mai vechi timpuri instituţiile din ţara noastră au primit ca dar din partea unor domnitori sau din partea anumitor persoane cu stare, în special boieri, diferite suprafeţe de teren iar ulterior începând cu anul 1864 aceste instituţii au primit terenuri şi prin împroprietărire în baza reformelor agrare.

Şcoala din Ceauru Vechi deţinea în 1932 o suprafaţă de trei hectare
Şcoala din Ceauru Vechi deţinea în 1932 o suprafaţă de trei hectare

Aceste terenuri prin exploatare sau arendare produceau venituri care de multe ori erau destul de considerabile şi din care se puteau întreţine aceste instituţii. Astfel şi şcolile din judeţul Gorj au primit de-a lungul timpului sub diferite forme suprafeţe de teren în vederea asigurării acestora cu cele necesare bunului mers al învăţământului.

Jumate din şcoli au avut proprietăţi

În documentele păstrate în fondurile arhivistice ale Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale se găseşte o evidenţă cu instituţiile de învăţământ din judeţul Gorj ce posedau la nivelul anului 1932 suprafeţe de teren după cum urmează: ALBENI (2 ha); ALIMPEŞTI (1/4 ha); ANDREEŞTI (2 ha); ANINOASA (2,20 ha); BAIA DE FIER (6,9870 ha); BĂLĂCEŞTI (1,25 ha); BĂLĂNEŞTI (0,60 ha); BĂLEŞTI (1,40 ha), RASOVA (1,50 ha); BÂLTA (8,½ ha); BÂLTENI (2 ha); BĂRBĂTEŞTI (1,17 ha), SOCU (1 ha); BÂRSEŞTI (0,75 ha); BÂRZEIU (3,½ ha); BENGEŞTI (3 ha); BIBEŞTI (1/8 ha); BOBU (8,½ ha); BOLBOŞI (2,½ ha); BĂLCEŞTI (2 ha); BRĂNEŞTI (8,½ ha); BRĂTUIA (0,2280 ha); BROŞTENI (2,6098 ha); BUDIENI (0,2150 ha); CALAPĂRU (2,50 ha); CAPU DEALULUI (5,3750 ha); CÂRBEŞTI (2 ha); CÂLCEŞTI (2 ha); CELEI (2 ha), COSTENI (3 ha); CERNĂDIA (1/8 ha); CEAURU (3 ha), TĂMĂŞEŞTI (1 ha); CIUPERCENI (0,50 ha); COJANI (2 ha); CORNEŞTI (1 ha); CRASNA (3 ha); CREŢEŞTI (1,27 ha); CURTIŞOARA (0,50 ha); DĂNEŞTI (3 ha); DRĂGOEŞTI (8,½ ha); FĂRCĂŞEŞTI (2 ha); FRASINU (2 ha); GÂRBOV (8,¼ ha); GLODENI (2 ha), OHABA (2 ha); GODINEŞTI (8,½ ha), ARJOCI (3 ha); GROŞEREA (3,50 ha), COSTEŞTI (1,50 ha); HUREZANI (0,21 ha); IAŞI (2 ha); IONEŞTI (10 ha); LELEŞTI (6 ha), FRĂTEŞTI (2 ha); MAGHEREŞTI (1,½ ha); MOI (8,½ ha); MUSCULEŞTI (2 ha); NEGOEŞTI (2 ha); NEGRENI (1 ha); NOVACI (9 ha); OHABA JIU (2,68 ha); PĂRĂU VULCAN (2 ha); PĂRĂU BOIA (6,¾ ha); PEŞTEANA JIU (2 ha); PEŞTEANA VULCAN (0, 30 ha); PEŞTIŞANI (6, 524 ha); PETREŞTI (2 ha); PINOASA (0,30 ha); PISCURI (8,50 ha); PLOPŞORU (8,½ ha); POCRUIA (8,½ ha); POENARI (2,½ ha); POLOVRAGI (9,½ ha); PRIGORIA (2 ha); RACOŢI (3,½ ha); ROŞIA DE AMARADIA (4 ha); ROŞIA JIU (3,12 ha); ROVINARI (0,6528 ha); RUGI (?); RUNCU (1,50 ha); SĂCELU (1,50 ha); PORCENI (3 ha); SCOARŢA (0,04 ha); STĂNEŞTI (6,50 ha), CĂLEŞTI (2,50 ha); STEJEREI (0,2588 ha); STERPOAIA (3,½ ha); ŞASA (1 ha); ŞIPOTU (8,½ ha); ŞOMANEŞTI (1,50 ha), TELEŞTI (2 ha); STRÂMBA JIU (8,½ ha); SURUPAŢI (0,12 ha); TÂRGU CĂRBUNEŞTI (0,25 ha); TÂRGU LOGREŞTI (2,05 ha); TISMANA (8,½ ha); TOPEŞTI (8,½ ha); TURBAŢI (2,½ ha); TURBUREA (8,½ ha); TURCENI DE SUS (2,75 ha); TURCENI DE JOS (8 ha)?; TURCINEŞTI (2,75 ha); URDARI DE JOS (1,50 ha); URDARI DE SUS (2,½ ha); VALEA CU APĂ (4 ha); VALEA LUI CÂINE (3 ha); VĂDENI (3 ha), PREAJBA (3 ha); VĂRSĂTURI (1 ha); VÂLCEAUA (0,20 ha); VIERŞANI (0,3315 ha), ROGOJINA (2 ha); VLADIMIR (1,½ ha) şi ZORLEŞTI (2 ha).
Acolo unde nu au existat oameni de bine, cu sufletul deschis pentru dezvoltarea învăţământului şi nici terenuri pentru împroprietărire, şcolile nu au primit suprafeţe de teren din venitul cărora să-şi asigure cel puţin o parte din cerinţele materiale ale vremii, astfel că o mare parte din aceste instituţii au rămas doar cu terenurile pe care se aflau clădite. Aceste şcoli au fost: Albeni: Bârzeiul şi Pruneşti; Aninişi; Arcani: Arcani, Câmpofeni şi Sănăteşti; Artanu; Băleşti: Voinigeşti; Bâlta: Bâltişoara; Bârzeiu: Lihuleşti; Bengeşti: Birnici; Bobu: Hăieşti; Bălceşti: Cârligei; Borăscu; Brădiceni; Brătuia: Trocani; Broşteni: Isvoarele; Budieni: Pişteşti; Bumbeşti Jiu; Bumbeşti Piţic; Cărbuneşti; Cărpinişi: Cărpinişi şi Radoşi; Câlceşti: Pârâu Pripor; Câlnic: Câlnic şi Săuca; Ciocadia; Colibaşi; Colţeşti; Copăcioasa; Cordeşti: Cordeşti, Hurezani, Băceşti şi Capul Leului; Creţeşti: Tunşi; Dăneşti: Bucureasa; Dobriţa; Frânceşti; Frumuşei; Gruiu; Hurezani: Pegeni şi Plopu; Jupâneşti; Licurici; Logreşti Moşteni; Muşeteşti: Muşeteşti şi Stănceşti; Obârşia; Peşteana Vulcan: Boboieşti; Peştişani: Boroşteni; Pociovaliştea; Pocruia: Isvarna şi Sohodol; Poiana Seciuri: Poiana, Seciuri şi Poeniţa; Pojaru: Pojaru şi Strâmba; Pojogeni: Pojogeni şi Cerăt; Raci; Rădineşti; Răşina; Rătez: Rătez şi Chiliu; Sărdăneşti; Săuleşti: Săuleşti şi Purcari; Sâmbotin; Sârbeşti; Schela: Schela, Arsuri şi Horezu; Scrada: Scrada şi Berleşti; Seaca; Stejerei: Găleşoaia şi Hodoreasca; Stolojani; Stroeşti: Stroeşti şi Rasoviţa; Şasa: Barza; Şomaneşti: Buduhala; Strâmba Vulcan; Ştefăneşti; Tetila; Timişeni; Tismana: Vânăta; Turbaţi: Buzeşti; Urecheşti; Vălari: Vălari şi Curpen; Vârtop; Vladimir: Totea şi Valea Deşului; Vlăduleni şi Voiteşti.
Găsim astfel că, aproximativ la jumătatea perioadei interbelice, considerabil mai multe şcoli din judeţul Gorj erau lipsite de terenuri cultivabile sau forestiere care ar fi putut aduce un minim de venit material acestor instituţii de învăţământ.
Dan Cismaşu