Secţia de istorie a Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” găzduieşte o expoziţie foto-documentară temporară, intitulată „Titu Frumuşanu- promotorul modernizării edilitare a Târgu-Jiului”, vernisată la 24 februarie 2009.
Evoluţia administrativă şi edilitară a Tg-Jiului a cunoscut câteva momente decisive în cursul secolului al XIX-lea. Astfel, urmare a reformelor iniţiate de adoptarea Regulamentului Organic în 1832, administraţia este formată din: 12 pârgari (membrii ai unui consiliu denumit „Maghistrat”), un preşedinte al consiliului, un casier şi doi supleanţi.
Grădina Publică, Parcul Central
Planurile pentru amenajarea unei Grădini Publice în apropierea Jiului au fost realizate încă din anul 1852, iar aceasta a fost amenajată în anul 1856. Astfel, au fost tăiaţi aninii şi plantaţi tei, au fost aliniate aleile şi s-au montat câteva bănci şi un chioşc unde era amenajat un bufet. Intrarea în Grădina Publică a fost amenajată în partea de sud-est a acesteia şi purta inscripţia „Belvedere-Ştirbei”.
În ciuda acestui efort de amenajare, Alexandru Ştefulescu observa că „(…) până la 1864 când înfiinţându-se Primăria oraşului i s-a acordat mai multă solicitudine” Grădina Publică a rămas închisă.
Denumirea Grădinii Publice a fost acordată în cinstea vizitelor întreprinse de către domnitorul Ţării Româneşti Barbu Dimitrie Ştirbey (1849 – 1856) la Tg-Jiu la 9 octombrie 1851 şi, respectiv, 20 iunie 1855.
Modernizarea edilitară la sfârşitul secolului XIX
Sfatul Municipal s-a transformat, la 1864, în Consiliul Comunal, care era coordonat de către un primar. Acest fapt este determinat de reformele administrative iniţiate de către Alexandru Ioan Cuza, reforme ce au condus şi la crearea Consiliilor Judeţene în acelaşi an. Astfel, primul primar al Tg-Jiului a fost serdarul Constantin Stanciovici.
Procesul de modernizare priveşte şi dezvoltarea mijloacelor de comunicare, astfel că, în anul 1860, s-a înfiinţat Oficiul Telegrafic din Tg-Jiu.
La sfârşitul secolului al XIX-lea este impulsionată şi dezvoltarea învăţământului, urmare a reformei iniţiată tot de către Alexandru Ioan Cuza. Încă din 1854, şcoala mixtă din Tg-Jiu se divizase în şcoala de băieţi şi şcoala de fete, din iniţiativa marelui proprietar şi filantrop Constantin Săvoiu.
În anul 1870 s-a înfiinţat o Şcoală Reală, care s-a transformat în Şcoală Normală în 1872. De altfel, la 1 septembrie 1872 s-a deschis şi o Şcoală Secundară de fete a cărei directoare era doamna Ecaterina Urziceanu-Stanciovici.
În 1879 primar al Tg-Jiului era Vasile Lascăr, cel care a iniţiat procesul de reabilitare al străzilor şi de construire a trotuarelor.
În cursul anilor 1885 – 1886 a fost construită o incintă pentru instrucţia soldaţilor din Regimentul 18 Gorj de infanterie şi a celor din Regimentul 5 de artilerie ce aveau garnizoana la Tg-Jiu.
La 1 iulie 1888, o dată cu sosirea primului tren în gara Tg-Jiu, este inaugurată calea ferată ce făcea legătura între Tg-Jiu şi Bucureşti prin Craiova.
În anul 1890 este iniţiată construirea clădirii actualului Colegiu Naţional „Tudor Vladimirescu”, construcţia fiind terminată în anul 1895.
