Taraful Gorjului pleacă la Viena

Loading

În perioada 6-9 octombrie 2011,  cei 7 membrii ai formaţiei gorjeneşti „Taraful Gorjului” vor reprezenta România la  cea de-a IX-a ediţie a Forumului România, fiind singura invitată din ţară să-i încânte pe participanţi cu muzica tradiţională românească. Această întâlnire internaţională va avea ca temă de cercetare ţara noastră şi va apărea sub numele „Muzica românească  şi Muzică în România.”

La 40 de ani de existenţă a Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, directorul Viorel Gârbaciu se poate lăuda cu 12 tarafuri tradiţionale, dintre care unul va reprezenta România la Viena în acest an
La 40 de ani de existenţă a Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, directorul Viorel Gârbaciu se poate lăuda cu 12 tarafuri tradiţionale, dintre care unul va reprezenta România la Viena în acest an

Concertul va avea loc la Universitatea de Arte şi Muzică  din Viena, în Sala „Mendelson”, iar reprezentanţii noştri vor susţine un recital de 75 de minute. Taraful Gorjului este unul dintre cele 12 astfel de formaţii pe care le are judeţul nostru şi care, la sfârşitul acestui an, vor scoate pe piaţă două cd-uri cu muzică tradiţională. Pentru această deplasare, Şcoala Populară de Artă, sub egida căruia funcţionează taraful,  va scoate din buzunar aproximativ o mie de euro. Directorul instituţiei, Viorel Gîrbaciu, care va însoţi Taraful Gorjului la Viena, a declarat că acest taraf va deveni, în curând, formaţia de protocol a României.
Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu, care împlineşte anul acesta 40 de ani de existenţă,  este una dintre cele mai mari instituţii de profil din ţară, anul trecut ajungând la 1800 de cursanţi. Ea are 38 de secţii externe, şi pregăteşte cursanţii de la canto, instrument şi dans popular, până la meserii tradiţionale aflate pe cale de dispariţie. Dacă acolo unde cererea este foarte mare, iar cursurile se îndepărtează de tradiţie taxele sunt prohibitive, ajungând până la 400 lei/ an, la instrumentele vechi precum contrabasul, vuva, braciul, precum şi la meşteşuguri cei care vor să se înscrie sunt scutiţi de taxă. Astfel, instituţia doreşte să poată finanţa din taxele pentru domeniile bănoase, la care vin cei care vor să se lanseze în muzica de petrecere, arta tradiţională, care are mai puţină căutare.