Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Editorial, Magazin » Ţara de legendă a Cernei

Ţara de legendă a Cernei

Submitted by on 25 August 2010articol citit de 2,185 ori | No Comment

Natura a dăruit Gorjului un spaţiu geografic de invidiat. Dispus în trepte, de la nord la sud, relieful acestui judeţ ocrotit chiar şi de zei se dezvăluie printr-o diversitate de forme privirilor celor interesaţi de cunoaştere şi destindere prin călătorii şi vacanţe cât mai agreabile.  Acestei  înzestrări dintre cele mai favorabile i se adaugă ”arborele de râuri”, care îşi  întinde ramurile, până sub crenelurile de piatră ale Parângului şi Vâlcanului, sorbind în străluciri adamantine mai toate podoabele cerului.
Vântul cald scăpat dinspre vest, tocmai din respirări ale climei mediteraneene, a îmblânzit aceste plaiuri şi le-a hărăzit cu plante rare şi atrăgătoare. Şesurile sudului şi ocolişurile colinelor şi-au păstrat şi ele zestrea naturală, rezistând cu stoicism neaşteptatelor rătăciri ale vremii acestui început de mileniu. Cărăruile pierdute prin ţinutul alpin dinspre piscurile nordului, prin Gâlcescu, Păpuşa, Mohoru, Dengheru, Parângul Mare şi apoi peste Jiu, prin Straja, Şarba, Frumosu, Godeanu, Gugu, coborând mereu tot pe şuier de creste spre Ciucevele Cernei, Piatra Cloşani, Piatra lui Stan şi Podişul Mehedinţi, la vale, duc spre sălaşuri şi rezervaţii în care poţi întâlni numai rarităţi ale florei şi faunei Carpaţilor noştri.
Sunt de neînlocuit aceste minunăţii ale naturii. Poate de aceea sunt şi scumpe ochiului. Drumul către ele este prea anevoios şi, de cele mai multe ori, imposibil. Doar pasul aşezat voiniceşte pe trupul potecii şi în căuşul stâncii te poate mulţumi.
Vin apoi în preajma acestor plăsmuiri ancestrale atâtea împliniri ale creaţiei şi priceperii omului, înnobilând şi armonizând peisajul muntelui. Aşezările de pe aici nu par să mai accepte a fi doar doinite în cântec şi vers, localnicii au purces la treabă, imaginând şi construind vârtos edificii prin care satele lor să fie văzute, cunoscute şi reţinute în filele de agendă ale celor mai atrăgătoare locuri de fortifiere a trupului şi liniştire a gândului.
Un posibil itinerar spre Gorj poate începe dinspre  apus, venind de la Băile Herculane, pe drumul asfaltat ce îşi face loc pe sub pereţii stâncoşi, inconfundabili, ai micului canion, cu pin negru de Banat şi fagi agăţaţi spectaculos de verticalitatea versanţilor, ca să ajungi în lumea de  basm a satului turistic Cerna. Aici, între strigătul apelor, de la Naiba, la Olanu, sub revărsarea de pădure a Culmii Cernei, oamenii au pus la lucru râul şi toate frumuseţile împrejurimilor.
Chiar în vatra satului, a apărut lacul cu bărcuţe şi pescari pe mal, cu căsuţe camping şi râuri de flori în jurul luciului de apă în care au coborât cerul albastru cu munţii şi bulgării de nori albi, tot verdele limpede al pădurilor şi toate culorile poienilor slobozite sub culmile din preajmă. Aici te pierzi în sălbăticie şi-n liniştea adâncă a munţilor, unde şi telefoanele tac. Pătrunzi uşor în obişnuinţa locului. Asculţi numai susur de izvoare, glasul gâzelor, glasurile pădurii, şoaptele nopţii, paşii ploilor, înţelegi dezlănţuirea furtunilor şi îţi pregăteşti locuirea în sălbăticie.
Să prinzi în fir de undiţă pătrăvul rătăcitor în sfor cristalin de izvor! Să aşezi talpa piciorului pe greabănul muntelui din care o bună parte s-a mutat piatră de piatră în barajul din vale! Să te miri la întâlnirea cu misterioasele Chei de la Corcoaia, cu urmele balaurului legendar şi ale potcoavei calului năzdrăvan strunit de voinicul Iovan Iorgovan!
Vei urca apoi pe drumul în serpentine agăţate grijuliu de pieptul muntelui şi vei poposi la Balmeşu şi Lunca Largă, pe locul fostelor organizări de şantier, foarte aproape de semeţia barajului Cerna. Aici, ţi se va povesti despre un posibil sat de vacanţă. Vei mai afla că lacul de acumulare de pe râul Cerna, la Valea lui Iovan, poate fi primenit cu o bază nautică pentru agrement şi pescuit sportiv. O plimbare  în ambarcaţiuni cu şi fără  motor, dar mai ales cu  motor, pe cei 9 kilometri, de la baraj, la gura izvoarelor, este mai mult decât o aventură pentru cei curajoşi.
După alţi 25 de kilometri parcurşi din  nou în serpentine, pe malul drept al lacului vei adăsta  întru-un loc de o rară frumuseţe şi unic  prin felul său în România: izvoarele Cernei. Fenomenul izbucului te fascinează prin sălbăticie şi debit, prin răcoare şi limpezimea ce  întrece chiar şi albastrul cerului. Aici s-au conturat deja primele amenajări turistice şi cele dintâi construcţii care umanizează confluenţa cu Cernişoara.
De la Izvoarele Cernei se deschid traseele spre Transilvania, prin Câmpu lui Neag,  spre Oltenia de  Nord şi Banat, prin Valea Motrului, Godeanu, Băile Herculane şi Orşova. De aici se pot face trasee scurte, de 1-4 ore, spre plaiurile Godeanului şi  Şarba, cu vizitarea Pietrei lui  Iorgovan, întregului zid de stânci calcaroase al ciucevelor, presărat cu exaltări de vegetaţie ale florei monumentale, protejate de lege.
Tot mai spectaculos şi plin  de surprize este pescuitul la păstrăv, în bulboanele înspumate ale Cernei. Se vorbeşte mereu cu oamenii locului pentru construirea unor adăposturi (conace) în munte, în vecinătatea stânelor, într-un spaţiu pitoresc, care  să poată primi oaspeţi în sejururi  scurte.
Cu minunăţiile ei, Ţara Cernei, ţinut situat în  plină sălbăticie a munţilor, la peste 60 de kilometri de Băile Herculane şi aproape 100 kilometri de municipiul Tg-Jiu, rămâne acel spaţiu liniştit şi curat, dominat  la tot  pasul de spectaculos şi măreţie, în care natura te primeşte oricând cu bineţe şi generozitate.

Comments are closed.