În perioada 1-5 aprilie 2013, sute de elevi de la şcolile din Băleşti, Peştişani şi Târgu-Jiu au trecut pragul arhivelor gorjene într-o perioadă când această instituţie aniversează 140 de ani de la înfiinţare. Truditorii din arhive le-au arătat elevilor cum lucrează ei dar şi cele mai valoroase colecţii de documente.
În ultimele zile ale săptămânii trecute, sediul Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale a fost luat cu asalt de elevi care, însoţiţi de regulă de profesorii de istorie, erau dornici să cunoască cât mai multe lucruri din trecut. În premieră în acest an, elevii au putut să scrie cu ajutorul specialiştilor în chirilică cu ajutorul tradiţionale pene de gâscă.
Profesorul Alexandru Bratu, directorul Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, ne-a declarat: “Mă bucur că am reuşit să stârnim un interes foarte mare printre elevi cu activitatea noastră şi cu documentele pe care le păstrăm. Elevi de toate vârstele, din Târgu-Jiu dar şi din localităţi rurale ca Băleşti şi Peştişani au venit la sediul nostru, au rămas ore întregi între documente, au fost fascinaţi de scrierile vechi şi de cum arătau documentele de odinioară. Chiar dacă am mai avut şi în trecut asemenea vizite, anul acesta au avut o încărcătură specială pentru că e vorba de 140 de ani de existenţă a instituţiei noastre.”
File de istorie
Prima atestare a unei Arhive judeţene în Gorj datează din anul 1873. Prin încheierea nr. 430 din 8/20 februarie, Comitetului Permanent al Districtului Gorjiu hotărăşte înfiinţarea instituţiei arhivelor, ce avea rolul de a prelua de la instituţiile judeţene toate documentele create de acestea, începând cu anii cei mai vechi ai dosarelor aflate în arhivă, şi până la anul pe care acestea îl considerau ca fiind ultim pentru a nu le perturba activitatea. Tot prin aceeaşi încheiere, urma să se atribuie şi un spaţiu corespunzător de păstrare şi conservare a documentelor. Predarea-primirea urmând a se realiza pe bază de inventar, iar dosarele ce urmau să fie predate, trebuiau numerotate, legate şi sigilate, iar pe copertă să fie înscrise elementele de identificare ale dosarului.
După cum se cunoaşte, primul „Arhivar General a judeţului” a fost Constantin Modrescu, fost arhivar la Tribunalul Gorj. Deşi iniţial salariul acestuia s-a stabilit, de către Consiliul General al Judeţului Gorj, la suma de 150 lei, ulterior, print-o încheiere a Comitetului Permanent, salariul acestuia a fost redus la numai 120 lei lunar. Aşa cum rezultă din lucrările şedinţei din 19/31 octombrie 1873, în care se iau în discuţie şi suplica acestuia legată de reducerea de salariu, până la sfârşitul lunii octombrie 1873 nu au fost preluate nici arhivele de la autorităţile publice din judeţ, nici cele aflate la Bucureşti, referitoare la judeţul Gorj.
În condiţiile dispariţiei documentelor aparţinând fondului arhivistic „Prefectura Judeţului Gorj”, nu cunoaştem prea multe despre această primă instituţie a arhivelor gorjene. Ceea ce cunoaştem, este faptul că în anul 1885 aceasta încă funcţiona. În acest an, arhivarul general D.
Marinescu preia documentele protoieriilor desfiinţate din judeţul Gorj. Inventarele depuse cu această ocazie la Arhiva Generală a Judeţului Gorj cuprind 1682 unităţi arhivistice din perioada 1831-1869 aparţinând protoieriilor existente în judeţ până în anul 1870. Chiar dacă nu este prima arhivă judeţeană înfiinţată în vechiul Regat, cea mai veche fiind cea de la Vâlcea, aceasta pare să fie prima care a funcţionat efectiv, cel puţin până în anul 1885, când are loc preluarea documentelor amintite. În stadiul actual al cercetărilor legate de această primă instituţie de arhivă judeţeană din Gorj, nu pot fi făcute prea multe precizări în ceea ce priveşte raporturile cu Direcţia Generală a Arhivelor Statului.
Precizăm că pentru perioada în care cunoaştem că a funcţionat Arhiva Generală a Judeţului Gorj, 1873-1885, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine în fondul arhivistic „Prefectura Judeţului Gorj” un număr de numai trei dosare şi registre, care nu oferă elemente de cercetare privind funcţionarea Arhivei Judeţului Gorj.
Considerăm că această arhivă îşi avea sediul în Prefectură. Un indiciu în acest sens este oferit de conceptul adresei trimise de Protoieria Judeţului Gorj în anul 1886, în care, iniţial a fost scris „archiva generală a prefecturi”, ulterior cuvântul „prefecturi” fiind înlocuit cu „judeciului”.
