Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Şcoala » Starea precară a învățământului românesc relevată de documentele europene

Starea precară a învățământului românesc relevată de documentele europene

Submitted by on 6 December 2017articol citit de 320 ori | No Comment

 

Potrivit unui studiu realizat sub egida Comisiei Europene, România deține câteva recorduri nedorite, în privința banilor alocați pentru Educație, a accesului la învățământul superior și la nivelul pregătirii elevilor și cadrelor didactice. Interesant că integrarea europeană nu ne-a ajutat prea mult, doar în ultimii trei ani abandonul școlar pe segmentul 18-24 a crescut de la 17,3% la 18,5%. Sărăcia mare din România face ca tinerii să nu poată urma o facultate și să intre foarte slab pregătiți pe piața muncii. Forța de muncă înalt calificată a luat deja drumul străinătății.

 

Starea Educației din România este una precară, nu ne trebuie prea multe analize ca să realizăm că elevii din România sunt tot mai slabi pregătiți(rezultatele de la Bacalaureat și Evaluare Națională) și au mijloace tot mai reduse de a urma liceul și o facultate. Pentru elevii din mediul rural situația este și mai cumplită, deși statul decontează naveta și mai are și alte programe de stimulare a accesului la învățătură, aceștia ajung tot mai greu la școală. Despre urmarea unei facultăți nici nu se pune problema pentru majoritatea elevilor din mediul rural sau din zonele defavorizate.

Elevi slab pregătiți

Potrivit Monitorului Educației și Formării 2017 al Comisiei Europene, nivelul educației elevilor români și accesibilitatea urmării școlii sunt printre cele mai mari probleme ale românilor. Finantarea educatiei este scăzută, iar rata abandonului școlar și riscul de abandon școlar rămân ridicate, cu consecinte pe piața muncii și a creșterii economice. Ce să mai vorbim de ponderea absolvenților de studii superioare unde suntem codașii UE.
Foarte important, arată studiul, performanța elevilor este direct proporțională de condiția socială și economică, iar la noi diferența la nivelul performanței dintre elevii dezavantajați și cei din clasa superioară din punct de vedere socio-economic este una dintre cele mai mari din UE. Astfel, romii si elevii din zonele rurală par să fie ai nimănui, deși 45% dintre elevi locuiesc in zone rurale. Că este așa ne-o arată diferența dintre rezultatele educaționale la Evaluarea Națională, în anul 2016, 37,5 % din elevii de clasa a VIII-a din școlile rurale au avut rezultate slabe (sub nota minimă 5) comparativ cu 15 % în școlile urbane. O altă confirmare a faptului că elevii din zonele dezavantaje au probleme găsim în rezultatele PISA.

“Studiul din 2015 al Programului privind evaluarea internațională a elevilor (PISA) al OCDE a constatat că mai mult de jumătate dintre tinerii cu vârsta de 15 ani din cuartila socio-economică inferioară nu posedă nivelul minim de competențe în știință (56,1 %), citit (57,5 %) și matematică (59 %). Performanța scăzută în rândul elevilor dezavantajați este de aproape trei ori mai mare decât în cuartila socio-economică superioară, deși ratele pentru cel din urmă grup sunt ridicate în comparație internațională. Acest decalaj este unul dintre cele mai ridicate din UE (36,9 puncte procentuale la știință, comparativ cu 26,2 puncte procentuale in UE). Cu toate că reziliența în rândul studenților dezavantajați este scăzută (11,3 %), inclusiv in comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Ungaria, Estonia), aceasta s-a dublat față de anul 2006 (OCDE 2016)”, arată Monitorul educației și formării 2017.

În ceea ce privește incluziunea romilor, Monitorul Educației arată că doar 38 % din copiii romi participă la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, în timp ce 77 % din romii cu vârste cuprinse între 18 si 24 de ani părăsesc timpuriu școala. În același timp, proporția persoanelor care au părăsit timpuriu școala a scăzut (față de 90 % în 2011), însă rămâne foarte ridicată.

 

Codașii Europei la accesul în învățământ

Potrivit documentului elaborat de specialiștii Comisiei Europene, procentul celor care au părăsit timpuriu școala în rândul tinerilor în vârstă de 18-24 de ani a scăzut ușor din 2015, de la 19,1 %, la 18,5 % în 2016), dar rămâne al treilea cel mai ridicat din UE. Trebuie să mai subliniem că, potrivit unui grafic al Monitorului, față de 2013, procentul de părăsire a crescut, având în vedere că atunci rata se situa la 17,3%.

“Diferența dintre ratele de părăsire timpurie a școlii în zonele rurale (26,6 %) și cele urbane (6,2 % în municipii, 17,4 % în orașe și suburbii) este mare. Ratele anuale de abandon școlar rămân ridicate, în special în zonele rurale, ceea ce sugerează că părăsirea timpurie a școlii va rămâne o provocare în anii următori”, prevede documentul Comisiei Europene.

Făcând o comparatie cu media UE, procentul celor care aleg să nu urmeze studii universitare și de formare în România este cu aproape 8 puncte procentuale mai mare decât media UE, care era în 2016 de 10,7%.
Nu valorificăm cum trebuie nici oportunitatea fondurilor europene.”Un program pilot prin care se oferă elevilor o masă caldă este inițiat în școlile dezavantajate. Pregătirile privind un apel în cadrul FSE pentru a îmbunătăți disponibilitatea redusă programelor de tip “a doua șansă” se află în curs de desfășurare. Cu toate acestea, design-ul programului “a doua sansa” nu este suficient de flexibil, in special pentru cursantii adulti. Accesibilitatea este destul de limitata in zonele rurale, iar programele sunt organizate adesea numai in anumite momente ale anului scolar”
Potrivit ”Monitorului”, în ciuda faptului că ponderea absolvenților de studii superioare (30-34 de ani) s-a dublat în ultimul deceniu – de la 12,4 % în 2006 la 25,6 % în 2016 – aceasta nu a crescut din 2015 și este cea mai scăzută din UE. Obiectivul de 26,7 % până în anul 2020 este realizabil, însă atingerea mediei UE (39,1 % in 2016) pe termen mediu reprezintă o provocare. Acest lucru este cauzat de o combinație de factori care limitează numărul potențial de studenți: rate ridicate de abandon școlar în învățământul preuniversitar, rate de promovare în creștere, însă relativ scăzute pentru examenul de Bacalaureat, precum și participarea scăzută a grupurilor dezavantajate la învățământul superior.

 

Cei mai puțini bani pentru Educație din UE

Situația României este una dintre cele mai proaste din UE la acest domeniu, nu doar că cheltuiește cei mai puțini bani din UE pe educație (3,1 % în 2015 în comparație cu media UE de 4,9 %), ea nu are programe dedicate pentru a “canaliza resurse suplimentare către școlile dezavantajate”, iar creșterea finanțării educației poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor educaționale, precum și la susținerea dezvoltării capitalului uman și a creșterii economice.

 

Leave a comment!

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at.