Starea, situaţia în care se găsea judeţul Gorj în jurul anului 1880 se poate descoperi atât prin studierea izvoarelor istorice, cât şi a lucrărilor de specialitate referitoare la acea perioadă.
Starea în care se afla judeţul Gorj în jurul anului 1896 o găsim tot într-o lucrare intitulată „ESPUNEREA SITUAŢIUNEI JUDEŢULUI”, prezentată Consiliului General în sesiunea ordinară din 15 octombrie 1896 de către PREFECTUL JUDEŢULUI, fiind publicată la Tipografia Litografia Naţionale Ralian Samitca din Craiova. Lucrarea o regăsim la biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, structurată pe problemele referitoare la diferite ramuri de activitate, aflate în administraţia Consiliului Judeţean General.
Populaţia
Judeţul Gorj cuprindea un număr de 161 comune rurale şi una urbană, cu o populaţie de 165.576 persoane, din care 5497 trăiau la oraş.
După sex şi vârstă, populaţia judeţului se împărţea în:
43282 bărbaţi, 45951 femei, 76343 copii, dintre care 38942 băieţi şi 37401 fete.
După religie, populaţia era formată din 165175 creştini ortodocşi, 372 catolici şi 29 israeliţi.
În funcţie de naţionalitate, populaţia judeţului cuprindea: 164826 români, 11 francezi, 177 italieni, 124 germani, 61 unguri, 48 greci, 102 bulgari, 195 sârbi, 28 evreni, 4 polonezi. De menţionat că în satele judeţului nu se găsea stabilit nici un evreu.
Cu ştiinţă de carte erau 8043 bărbaţi, 1148 femei, 10556 copii dintre care 9289 băieţi şi 1267 fete.
Ca şi meserii, în judeţul Gorj erau: 42088 agricultori, 1449 industriaşi, 292 comercianţi, 84 profesiuni libere, 656 servitori, 210 funcţionari, 76346 copii.
În ceea ce prezintă registrele de stare civilă în judeţ, până la 1 octombrie 1895 erau înregistraţi 6035 născuţi, 4733 morţi, 1470 căsătoriţi.
Instrucţiunea publică
Ca instituţii de învăţământ, în oraşul de reşedinţă (Târgu Jiu), funcţionau un gimnaziu real cu 4 clase, o şcoală primară de băieţi cu 4 clase, una divizionară cu 2 clase şi o şcoală primară de fete cu 4 clase.
În comunele rurale funcţionau 128 de şcoli rurale repartizate în 120 de şcoli inferioare, 6 superioare şi 2 de cătun. În toate aceste şcoli erau admişi atât băieţi cât şi fete.
Din cei 353 de elevi ai şcolii primare şi ai celei divizionare din Târgu Jiu, 78 au absolvit cursurile. Pentru şcoala primară de fete din Târgu Jiu, din cele 147 de fete înscrise, au absolvit cursul 20. Pentru cele 128 şcoli rurale, au fost înscrişi 6551 de băieţi şi fete, dintre care au promovat 3778, 548 au absolvit 4 clase, 78 au absolvit cursul primar rural întreg şi 2773 au rămas repetenţi.
Corpul didactic din judeţ era compus din 134 învăţători, 6 institutori, 4 institutoare, 8 profesori şi 1 revizor şcolar. Pentru întreţinerea şcolilor şi salariul corpului didactic, statul plăteşte pe an 235000lei.
Având în vedere neajunsurile şi dificultăţile locale, cu ajutorul guvernului, începând cu anul următor, aveau să fie construite 11 localuri noi de şcoală în comunele Novaci, Petreştii de sus, Andreeşti, Aninoasa, Petreştii de jos, Vladimir, Ioneşti, Urdari de jos, Borăscu, Godineşti şi Peşteana Vulcan.
Cultul
În judeţ se găseau 2 mănăstiri şi 3 schituri întreţinute de stat, 1 schit cu un buget redus din partea statului şi 1 schit întreţinut din resurse proprii.
Erau 142 biserici de mir parohiale, 265 filiale, dintre acestea în construire una, iar în reconstrucţie 20, în reparaţii 10. De asemenea, erau 142 preoţi parohi, 48 preoţi supranumerali, 1 diacon, 287 cântăreţi şi 5 paracliseri.
Întreţinerea personalului bisericesc se afla, conform legii din anul 1893, în bugetul statului, respective în sarcina comunelor care trebuiau să aloce, prin bugetul comunal, sumele necesare pentru bisericile care nu aveau venituri proprii.
Poşta şi telegraful
Datorită implicării activităţii guvernului pentru această ramură de activitate, faţă de anii anteriori, au fost înregistrate îmbunătăţirile semnificative. Astfel, pe lângă cele două oficii telegrafice existente în judeţ, au mai fost înfiinţate încă două în reşedinţele de plasă Gilort şi Jiu, toate acestea intrând sub administraţia guvernului, casa judeţului fiind astfel scutită de o parte din cheltuieli pentru întreţinerea lor, făcându-se astfel mari economii la bugetul local.
Serviciul sanitar
Serviciul sanitar era realizat în judeţul Gorj de către 1 medic primar, 2 medici de plasă şi 5 vaccinatori, în buget fiind prevăzute încă 4 posturi de medici de plasă, din care două erau vacante.
Starea de sănătate a populaţiei din judeţ era destul de bună, mai ales datorită măsurilor luate la timp de către personalul medical, cu toate că în comunele Pojogeni, Stăneşti, Arcani, Runcu, Răşina, Pojaru de sus, Pojaru de jos a existat un început de epidemie de pojar şi variolă, însă în urma măsurilor energice luate, nu numai ca nu s-a extins, dar a luat sfârşit înainte să facă victime. Din cei 42 de bolnavi de pojar niciunul nu a decedat, iar din cei 33 de bolnavi de variolă, numai 9 au încetat din viaţă, dintre aceştia copii până la vârsta de 12 ani şi numai unul cu vârsta de 20 de ani.
În urma expunerii făcute de medical primar, în intervalul 1 octombrie 1895 – 1septembrie 1896, în tot judeţul au fost vaccinaţi şi revaccinaţi cu vaccine animal 14261 copii de ambele sexe, dintre care cu succes 5197 copii şi revaccinaţi 2320. În acelaşi interval, medical primar şi medicii de plasă au oferit consultaţii la 5619 bolnavi de diferite boli, precum paludism, pelagră şi sifilis, iar pentru bolnavii fără posibilităţi materiale, tratamentele au fost administrate din banii statului.
Serviciul spitalului judeţean era asigurat de dr. Niţulescu I., medic titular. În perioada menţionată anterior, conform statisticilor, spitalul a fost frecventat de 1052 bolnavi de ambele sexe, dintre care au încetat din viaţă 45, iar consultaţii gratuite au fost date la 2330 de bolnavi.
Lucrări de şoseluire
În urma raportului prezentat de inginerul şef al judeţului, “lucrările de şoseluire” executate în campania anului 1896, “pe căile judeţene, vecinale, comunale şi la poteca pre munte” se prezentau astfel: “40304 m.l.-terasamente din nou, 158989 m.l.-terasamente reparate, 15597 m.l.-împetrire din nou, 60195 m.l.-reimpetrire şi s-a depozitat în grămezi la diferite puncte de a lungul şoselelor ca reserve 19228 metri cubi de petriş, s-a construit 497 m.l. diguri, 540 m.l. ziduri de sprijinire, 1120 m.l. canaluri, s-au transportat 1240 copaci şi s-au plantat 6980 arbori; s-a construit afară de acestea 159 poduri de lemn, 2 de beton şi 2 de peatră, şi s-a reparat 258 de lemn”.
În acest an, după tipurile de prestaţie, serviciul tehnic a avut la dispoziţie un capital de 85667 zile cu braţele şi 58995 de zile cu carele. Din acest capital a fost întrebuinţat, pentru efectuarea lucrărilor, 44225 de zile cu braţele şi 27741 de zile cu carele, restul zilelor fiind achitate cu bani.
Cristina Vasiloiu
