Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Starea judeţului Gorj în anul 1880 (I)

Starea judeţului Gorj în anul 1880 (I)

Submitted by on 6 December 2012articol citit de 1,342 ori | No Comment

Starea, situaţia în care se găsea judeţul Gorj în jurul anului 1880 se poate descoperi atât prin studierea izvoarelor istorice, cât şi a lucrărilor de specialitate referitoare la acea perioadă.

La finele secolului al XIX-lea, sediul Consiliului Judeţean se afla în această clădire care acum adăposteşte Muzeul Judeţean

La finele secolului al XIX-lea, sediul Consiliului Judeţean se afla în această clădire care acum adăposteşte Muzeul Judeţean

Astfel, starea judeţului Gorj o găsim într-o lucrarea intitulată „ESPUNEREA SITUAŢIUNEI JUDECIULUI”, prezentată Consiliului General în sesiunea ordinară din 15 octombrie 1880 de către Comitetul Permanent, fiind publicată la Tipografia Litografia Naţionale Ralian Samitca din Craiova.
Lucrarea o regăsim la biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, structurată pe problemele referitoare la diferite ramuri de activitate, aflate în administraţia Consiliului Judeţean General.

Despre instrucţiunea publică la… Şcoala Normală

În primul rând sunt menţionate progresele realizate: 48 din absolvenţi erau deja învăţători săteşti la comunele rurale din judeţ, alţi 7 în judeţul Mehedinţi, iar 8 urmau să fie „plasaţi în curând”. Pe lângă scopul „pentru care este menită scola normală, acella adică de a forma pe învăţătorii săteşti, apoi utilitatea ei nu poate tăgădui şi din alt punct de vedere”. Astfel, se propunea ca tinerii absolvenţi ai şcolii normale, în cazul în care posturile de învăţători erau ocupate, „a se chema la alte sarcini, cum de esemplu acellea de funcţionari comunali, Primari, Notari şi Perceptori, de timp ce lipsa unor asemenea funcţionari luminaţi este atât de mult simţită prin comunele rurale”.
Ca şi statistică, în anul şcolar 1879-1880, şcoala a fost frecventată de 102 elevi, dintre care 28 interni.
De asemenea, în perioada de practică, elevii participau la diferite activităţi agricole „obţinându-se rezultate mulţumitoare”: 700 oca grâu, 300 oca rapiţă, 30 oca rişcă sau grâu negru, 120 oca orz cenuşiu, 70 oca orz şi 170 oca borcegu (orz şi ovăz amestecate) – un excelent nutrimet pentru animale, vândute la licitaţia ţinută în ziua de 1 august, strângându-se suma de lei 320, bani 80.

Şcoala centrală de fete

Institutul de fete din judeţ, aflat sub conducerea Ecaterinei Urziceanu născută Stanciovici, începând cu anul şcolar 1879-1880 a fost transformat din „pur internat de fete în şcolă centrală de fete”, cu profesori de la şcoala normală, retribuiţi cu câte 80 delei, pentru a preda  „cursurile de limba Română, matematici, geografie, limba latină, ştiinţe fisico-naturale şi noţiuni de hygienă”.

Învăţământul primar

Învăţământul primar elementar a fost predat în cursul anului 1879-1880 în
o şcoală de băieţi din oraşul de reşedinţă cu patru clase frecventată de 238 de elevi;
o şcoală primară de fete, frecventată de 57 de eleve;
una sută de şcoli primare prin comunele rurale (15 de gradul I şi 86 de gradul II), frecventate de 2700 băieţi şi 152 fete, la care se adăugau 1000 elevi care frecventau şcoala numai pe timp de iarnă.

Serviciul Sanitar şi starea de sănătate a populaţiei

Prin buget, personalul sanitar era compus din 1 medic primar, 3 medici de arondisment, 1 veterinar, 3 vaccinatori.
Cele mai dese boli întâlnite în comunele din judeţ, pentru anul la care ne raportăm, au fost: friguri, diaria, disenteria, tusă convulsivă, iar variola în şase comune. Pentru combaterea acestor maladii au fost date medicamente gratuite la 3960 locuitori bolnavi. S-au propus luarea de măsuri pentru prevenirea bolilor şi consiliere referitoare la igienă „pentru conservarea sănătăţii”. Astfel, în anul 1880 au fost vaccinaţi 1613 băieţi şi 1418 fete, iar revaccinaţi 356 băieţi şi 108 fete.
Spitalul Judeţean a fost frecventat în primele şase luni ale anului de 381 bărbaţi şi 152 femei, dintre aceştia 16 bărbaţi şi 3 femei au încetat din viaţă, fiind afectaţi de diferite maladii „atât cronice cât şi acute şi a căror gravitate nu s-au putut preîntâmpina”. Bolile predominante de care au fost afectaţi bolnavii internaţi în spital, după clasificarea Medicului curant, au fost „Syphilitice de diferite durate, plăgile contuse de diferite gravităţi, pneumonie, febre tiphoide şi boli reumatismale; iar în tot intervalul arătat mai sus n-a fost în interioru spitalului nici o bolă de natură epidemică”.

Economia Gorjului

Judeţul Gorj fiind un judeţ „eminamente agricol, singura sursă de alimentaţie este cultura pământului”, care se făcea după practici „primitive şi de mult părăsite de alte naţiuni”. Totuşi, în toamna anului 1879 au fost însămânţate 13950 pogoane grâu şi secară, 192 pogoane rapiţă, 962 pogoane orz şi 10 pogoane ovăz. În primăvara anului următor au fost semănate 2568 pogoane grâu şi secară, 73 pogoane orz, 86415 pogoane porumb şi 72 pogoane mei. Recolta anului, s-a estimat astfel: 20944 chile grâu şi secară, 1200 chile orz, 100 chile rapiţă, 136959 chile porumb, 48 chile mei şi 2 chile ovăz.
Căile de comunicaţie, de asemenea, au fost luate în discuţie, făcându-se referire la starea drumurilor judeţene, vecinale, comunale, precum şi la proiectele aflate în derulare.
Cristina Vasiloiu

Comments are closed.