Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Starea judeţului Gorj în 1936 (II)

Starea judeţului Gorj în 1936 (II)

Submitted by on 29 January 2014articol citit de 835 ori | No Comment

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine în depozitele sale numeroase documente privind istoria acestui judeţ şi care constituie un izvor preţios de documentare pentru orice cercetător sau simplu iubitor de istorie. Un asemenea document este şi procesul-verbal, din 4 februarie 1936, al conferinţei administrative, care oferă informaţii despre starea financiară, sanitară şi şcolară a jud. Gorj, acum aproape 80 de ani.

Târgu-Jiul la 1936 ca şi judeţul erau slab dezvoltate

Târgu-Jiul la 1936 ca şi judeţul erau slab dezvoltate

„Întrucât dl. Inginer arată că, mai sunt lucrări neefectuate în contul porumbului primit de la stat, dl. Prefect cere d-lor primi pretori să ia măsuri urgente de executarea acelor lucrări, făcând răspunzător personal de costul porumbului pe primarii care nu vor activa. Se stabileşte că acolo unde locuitorii nu vor să iese la lucru în contul porumbului, să fie daţi în debit la perceptor, costul căniciorului fiind socotit la 40 lei, în vederea lucrărilor viitoare de prestaţie şi în special pentru construirea podurilor; dl. Prefect roagă pe d-nii primi pretori să cerceteze în fiecare comună ce drumuri sunt rele, arătând pentru fiecare lărgimea, înălţimea şi ce debit maxim de apă poate avea. Totodată vora arăta dacă apa vine cu răgălii sau nu, spre a se şti care din ele vor fi făcute din tuburi de beton, putându-se pune câte două, trei tuburi alăturate.

Problemele judeţului la 1936

Această ştiinţă urmează să fie înaintată până la 1 Martie a.c., ca astfel Serviciul Tehnic să poată face devizele, până la 15 Aprilie, spre a se putea aviza la fondurile necesare la timp. Știinţele se vor înainta Prefecturii spre a putea fi centralizate. Întrucât de la stat s-a dat o mare cantitate de lemne pentru construcţii de poduri şi întrucât cea mai mare parte din acestea au fost repartizate comunelor, dl. Prefect roagă pe d-nii primi pretori să stăruie pe lângă primari şi locuitori să grăbească ridicarea lor din pădure în mod gratuit, făcându-i să înţeleagă că, dacă statul le-a dat gratuit este de datoria lor, cel puţin transportul la locul destinat să-l facă şi ei gratuit.
Acolo unde se va vedea rea voinţă, lemnele vor fi luate şi date altor comune, care se vor conforma celor de mai sus şi crede că sunt destule comune în acest judeţ, care să înţeleagă gestul statului de a le veni în ajutor şi spune aceasta din experienţa făcută, căci a văzut comune ca Sârbeşti, care au adus gratuit lemnărie pentru pod de la distanţă de 60 km. Se vor trimite d-lor primi pretori tablouri de comunele cărora li s-a repartizat asemenea lemnărie. Dl. Inginer cere ca lemnăria dată comunelor să fie controlată, dacă s-a întrebuinţat pentru ceea ce a fost cerută şi aprobată.
Dl. Administrator financiar arată că încasările de la islazuri se fac foarte greu de autorităţile comunale şi crede că, ar fi vine să fie date perceptorilor, în care scop primăriile să trimită debitele direct D-sa, spre a da ordin perceptorilor. Ceru însă ca şi casierul comunal să însoţească pe perceptor la încasarea acestor debite, întrucât acesta cunoaşte pe datornici. Mai cere în acelaşi timp să dea concursul organelor sale şi în ce priveşte încasările statului, căci încasându-se acestea la curent se încasează şi adiţionalele comunelor şi judeţului.
Dl. Prefect cere să se stăruie pe lângă locuitori să-şi procure carnetele de dări, întrucât se fac de multe ori încurcături prin pierderea chitanţelor etc.
Dl. Medic primar Cristea Botez roagă pe dl. Prefect să ia măsuri pentru împrejmuirea dispensarelor din com. Peşteana şi Turceni.
Dl. Prefect arată că în acest scop va da lemnăria necesară din cea de la stat şi roagă pe dl. prim pretor Sachelarie de la Plasa Jiu ca să ia contact cu dl. Naum şi dl. Tomevici spre a vedea dacă nu consimt s-o taie la joagăr în mod gratuit.
Dl. Medic primar mai arată că, febra tifoidă devenind endemică în acest judeţ, este nevoie de dezinfectarea fântânilor cu var. Dl. Prefect arată că în această chestiune, cum şi cu ocazia declarărilor de epidemii de d-nii medici de plasă, să ia contact cu d-nii primi pretori şi împreună să ia toate măsurile, atât pentru dezinfectarea fântânilor cât şi pentru combaterea boalelor şi izolarea bolnavilor etc.
Pentru cumpărarea varului necesar acolo unde nu vor fi fonduri la comune se poate face apel şi la locuitori să contribuie cu sume mici de bani. În ce priveşte fântânile se va aplica regulamentul alimentării cu apă, ne mai dând voie a se construi decât pe baza autorizaţiei dată de comisia respectivă. Se va da concurs medicilor în facerea injecţiilor, sfătuindu-se locuitorii bolnavi să vină regulat, arătându-le că sifilisul e o boală care se şi ia, iar în cele mai multe cazuri se moşteneşte şi că, deci nu e vina lor că sunt bolnavi.”(Va urma)
Cristian Grecoiu

Comments are closed.