Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Starea judeţului Gorj în 1936 (I)

Starea judeţului Gorj în 1936 (I)

Submitted by on 24 January 2014articol citit de 1,000 ori | No Comment

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine în depozitele sale numeroase documente privind istoria acestui judeţ şi care constituie un izvor preţios de documentare pentru orice cercetător sau simplu iubitor de istorie. Un asemenea document este şi procesul-verbal, din 4 februarie 1936, al conferinţei administrative, care oferă informaţii despre starea financiară, sanitară şi şcolară a jud. Gorj, acum aproape 80 de ani.

În perioada  interbelică, sediul administrativ al judeţului găsea în această clădire

În perioada interbelică, sediul administrativ al judeţului găsea în această clădire

Cu menţiunea că documentul este pe cât de lung, pe atât de interesant, o să vi-l prezentăm în serial în numerele următoare ale ziarului:

,,PROCES-VERBAL 1936 Februarie 4

Astăzi a avut loc, în Palatul Administrativ conferinţa administrativă, sub prezidenţia d-lui Prefect Dr. Al. Bădescu, la care a luat parte d-nii: Marinescu Valeriu inginerul şef al judeţului; Dr. Cristea Botez, medicul primar al judeţului; I. Iliescu, medicul veterinar al judeţului; D. Arvunescu Administrator financiar de încasări şi plăţi; Al. Crăciunescu, revizor şcolar, cum şi d-nii I. Sachelarie, C.A. Popescu, A. Mărculescu şi Teodor Căprescu, Primi Pretori.
Dl. Prefect arată că mulţumită faptului că în fruntea Guvernului se găseşte dl. G. Tătărăscu, judeţul nostru a fost printre cele privilegiate în ce priveşte ajutoarele date în bani şi în natură, pentru şosele, şcoli, biserici, dispensare etc. Că dacă prin stăruinţele depuse de Prefectură şi bunăvoinţa arătată de cei de sus s-a putut obţine mult, nu tot aceiaşi râvnă o găseşte la subalterni. De aceea, spre a se putea veni în ajutor în special Serviciului Tehnic, care cu toată bunăvoinţa nu poate face faţă tuturor împrejurărilor din lipsă de personal, face un apel călduros la d-nii primi pretori dându-le puteri nelimitate în ce priveşte stimularea şi controlarea atât a primarilor cât şi a personalului tehnic inferior.
Întrucât cea mai mare parte a lucrărilor se face în regie d-nii primi pretori, vor obliga pe primari a scoate oamenii la lucru, asigurându-i de plata muncii, care se va face de serviciu, săptămânal sau cel mult la 15 zile. Face răspunzători personal pe d-nii primi pretori pentru orice lipsă de activitate în această direcţie, arătându-le ca fiecare să-şi facă un punct de mândrie din munca ce urmează a depune în plasa sa. Vor raporta toate neregulile şi abaterile constatate, cunoscând că în dvs. vor găsi şi energia necesară spre a pedepsi pe cei vinovaţi, cum şi priceperea şi bunăvoinţa în a recunoaşte meritele celor ce vor activa.
Dl. Inginer V. Marinescu, arată că o parte din autorităţi n-au dat şi nu dau concursul lucrărilor ce se execută, socotindu-le ca date în antrepriză şi că deci dau concurs antreprenorilor, oricum cea mai mare parte din aceste lucrări se fac pe cale de regie este nevoie de a se stărui pe lângă locuitori să iese la lucru, plata fiindu-le asigurată. Roagă pe d-ni primi pretori ca pentru lucrările ce se execută din fondurile comunelor să se dea cuvenitele explicaţii şi îndrumări autorităţilor comunale, în ce priveşte îndeplinirea legală a actelor.
Dl. Prim Pretor Mărculescu cere să se arate care lucrări sunt în regie şi care în antrepriză, lucrare pe care dl. inginer promite a o face de îndată.
Dl. Prefect roagă pe d-nii primi pretori să controleze la fiecare comună ce sume au fost prevăzute pentru drumuri şi în ce mod s-au întrebuinţat. Pentru că Serviciul Tehnic are personal puţin şi pentru a se accelera lucrările cu fondurile comunale, este de părere că până la limita sumei de 5 000 lei, lucrările să se facă chiar fără deviz, însă pe baza schiţei făcută de un şef cantonier sau picher autorizat în acest sens de dl. Inginer. Odată schiţa sau planul făcut, nu i se va aduce nici o modificare. Lucrarea va fi supravegheată de un cantonier, şef de cantonier sau picher iar cu ocazia recepţiei se va face şi evaluarea lucrării în afară de faptul că a fost efectuată în bune condiţiuni. Nici o lucrare peste valoarea de 5 000 lei, să nu se facă decât pe bază de deviz. Mai roagă pe d-nii primi pretori să cerceteze în fiecare comună lucrările efectuate de ele şi încă nerecepţionate, cerând ca această formalitate să fie îndeplinită până la 20 martie a.c.” (Va urma)
Cristian Grecoiu

Comments are closed.