Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Solicitare de respingere a Proiectului Legislativ Legea Antreprenorului Social (număr de înregistrare PL- X nr. 361/2011)

Solicitare de respingere a Proiectului Legislativ Legea Antreprenorului Social (număr de înregistrare PL- X nr. 361/2011)

Submitted by on 21 September 2011articol citit de 4,494 ori | No Comment

Asociaţia PRO VERTICAL
CIF 24578924
Com. Turcineşti, sat Turcineşti
Nr. 220, jud. Gorj
14 septembrie 2011
În atenţia D-lor deputaţi de Gorj: Victor Ponta, Severus Militaru, Dan Ilie Morega, Cosmin Popescu
Stimate Domnule Deputat,
Prin această scrisoare organizaţia noastră,
Asociaţia PRO VERTICAL
Sediul: Comuna Turcineşti, sat Turcineşti, nr. 220, jud. Gorj,
Telefon: 0723/923554, fax: 0353/805582; email asociatiaprovertical@yahoo.com
Înregistrată la data: 15.09.2008 sub numărul 28 în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de pe langă Judecătoria Târgu Jiu
Scurtă descriere (un numar de 3 membri, un numar de 2500 beneficiari, care promovează protecţia persoanelor aflate în dificultate, a patrimoniului, a mediului şi a animalelor, în cadrul căreia funcţionează unitatea protejată autorizată Atelier “PRO VERTICAL”  cu 3 salariaţi persoane cu handicap) vă solicită să respingeţi Proiectul Legii Antreprenorului Social   (număr de înregistrare PL- X nr. 361/2011)
Adoptată de Senat în  mai 2011, în ciuda avizului negativ al Consiliului Legislativ  (vezi aviz nr.55 din 19 ianuarie 2011)  şi a punctului de vedere negativ al Guvernului, iniaţiativa legislativă având numeroase avize negative în Cameră:
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ initiativa legislativă, conform avizului nr. 22/241 din 8 iunie 2011.
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ proiectul de lege, conform avizului nr. 31/531 din 14 iunie 2011
Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ proiectul de lege, conform avizului nr. 27/286 din 16 iunie 2011
Ataşat, argumentele pe care ne bazăm solicitarea de respingere a proiectului.
Reprezentant legal
Numele, prenumele
Stoenescu Aurelia- Mariana
Semnătura
Funcţia
Preşedinte executiv
ARGUMENTE PENTRU RESPINGEREA LEGII ANTREPRENORULUI SOCIAL
(număr de înregistrare PL- X nr. 361/2011)
1. Expunerea de motive care justifică existenţa acestei legi nu se fundamentează pe informaţii reale despre sectorul economiei sociale
Expunerea de motive mentionează: „…este nevoie de apariţia de noi actori în economie care să creeze un sector special al acesteia, denumit economie socială, destinată grupurilor defavorizate, vulnerabile…”.
Fenomenul pe care incearcă să reglementeaze propunerea legislativă mai sus menţionată este întâlnit sub mai multe denumiri (economie socială, antreprenoriat social) iar singurul document de politică publică din Romania care abordează aceasta sferă a economiei este Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) care menţionează în mod specific sectorul economiei sociale.  Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi al rapoartelor europene, economia Socială din România include un număr de aproximativ 1.600 de cooperative, 3.000 de case de ajutor reciproc ale salariaţilor şi pensionarilor şi alte 20.000 de organizaţii neguvernamentale active în toate domeniile economiei naţionale. Aceste organizaţii furnizează un număr de 163,000 locuri de munca adică 3,3% din totalul forţei de muncă salariate din România, iar ponderea sa ca angajator este în creştere de la 3% în 2007.
Dintre acestea, multe au creat ateliere sau unităţi protejate pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap şi aproximativ  2.000 furnizează servicii sociale şi de ocupare, inclusiv intergrare în muncă a persoanelor defavorizate din România.

2. Definiţia Antreprenorului social propusă nu corespunde niciunei definiţii la nivel european sau recomandărilor europene în această direcţie
Conform articolului 3 din propunerea legislativă, definiţia antreprenorului social include statul, autoriţăţile şi instituţiile administraţiei publice locale, marile corporaţii multinaţionale/naţionale, întreprinderile mici şi mijlocii, asociaţiile, fundaţiile, unităţile cooperatiste, casele de ajutor reciproc şi personele fizice independente  cu statut legal şi fiscal specific (PFA).
Conform tuturor conceptelor internaţionale, principala caracteristică a antreprenorului social este caracterul eminamente privat al intervenţiei sale (statul sau instituţiile sale nu pot fi calificaţi drept antreprenori sociali), iar corporaţiile multinaţionale/ naţionale sunt structuri legitime a căror menire primordială este pur economică, al căror scop este obţinerea de profit, dimensiunea socială fiind prezentă numai în subsidiar. Actuala propunere legislativă are un caracter discriminatoriu în raport cu alte tipuri de întreprinderi, cum ar fi cele mici si mijlocii, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase, în favoarea companiilor mari şi multinaţionale.
Un argument în plus poate fi găsit în Rezoluţia Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială (2008/2250(INI)) –  care precizează (http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:076E:FULL:RO:PDF ):
– „…economia socială s-a dezvoltat din anumite forme de organizare şi/sau juridice ale întreprinderilor, cum ar fi cooperativele, societăţile mutuale, asociaţiile, întreprinderile şi organizatiile sociale, fundatiile şi alte forme existente în fiecare stat membru; întrucât economia socială cuprinde o gamă de denumiri utilizate in diversele state membre, precum „economie solidară” şi „al treilea sector”; întrucat, chiar dacă nu sunt descrise ca făcând parte din „economia socială” în toate statele membre, peste tot în Uniunea Europeană există activităti comparabile care au aceleaşi caracteristici„
-„… întrucât întreprinderile din economia socială sunt de regulă întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) care contribuie la un model economic durabil în care persoanele sunt mai importante decât capitalul şi întrucât astfel de întreprinderi sunt adesea prezente pe piaţa unică şi trebuie, prin urmare, să garanteze că activităţile lor respectă dispoziţiile legislative relevante„.
-„… invită Comisia şi statele membre să sprijine şi să consolideze economia socială în rolul acesteia de bun angajator şi să respecte statutul special.„
Acelaşi document solicită în mod particular statelor membre:
„…să recunoască economia socială şi părţile implicate în aceasta – cooperative, societăţi mutuale, asociaţii şi fundaţii – în legislaţiile şi politicile lor; sugerează ca aceste măsuri să cuprindă accesul uşor la credite şi la scutiri fiscale, dezvoltarea microcreditelor, crearea unor statute europene pentru asociaţii, fundaţii şi societăţi mutuale, precum şi o finanţare UE adaptată şi stimulente pentru a sprijini mai bine organizaţiile din domeniul economiei sociale care operează în sectoarele de pe piaţă şi din afara pieţei şi care sunt create în scopul utilităţii sociale„.
Alocarea către Statul Român a calităţii de antreprenor social în definiţia antreprenorului social la articolul 3 litera a) contravine Constituţiei României, care, in articolul 1 defineşte statul ca find asociat naţiunii cu forma de guvernamant republică, deci în nici un caz o persoana juridică de drept privat.
3. Propunerea legislativă suprapune în mod eronat antreprenoriatul social cu responsabilitatea socială a companiilor (CSR).
Aşa cum se menţionează la articolul 4 „potrivit legislaţiei Uniunii Europene, antreprenoriatul social este înţeles fie in sensul de responsabilitate socială corporatistă –CSR…fie ca investiţii responsabile social care exprima opţiunile investitorilor pentru un fond de investiţii responsabil social„.
Definiţia propusă de articolul din lege mai sus menţionat nu se regăseşte în documentele oficiale ale Uniunii Europene, care menţionează numai conceptul de economie socială. Responsabilitatea Socială Corporatistă recunoscută la nivelul Uniunii Europene este definită ca fiind “interesul companiilor de a integra voluntar preocuparile în domeniul social sau mediu înconjurător în operaţiunile economice sau în interacţiunea cu parţile interesate“. Antreprenoriatul social şi responsabilitatea socială corporatistă sunt două domenii economice distincte. Antreprenoriatul social prespune realizarea unor scopuri sociale prin activităţi economice, în timp de responsabilitatea socială a companiilor face parte din strategia de promovare a afacerii acestora, companiile urmărind în principal scopul realizarii profitului. Cele doua concepte sunt eminamente diferite şi nu trebuie suprapuse. Conform definiţiei Comisiei Europene, responsabilitatea socială a întreprinderilor desemnează integrarea voluntară de către întreprinderi a preocupărilor sociale şi de mediu în activităţile comerciale şi relaţiile lor cu părtile interesate. Astfel, acţiunile de responsabilitate socială sunt cele care trec dincolo de obligaţiile pe care le are întreprinderea conform legii, cu scopul de a crea o percepţie sau o realitate conform căreia ea promovează interesul public. În cazul în care se doreşte promovarea responsabilităţii sociale a companiilor multinationale, recomandăm abordarea din Cartea Verde a Comisiei Europene cu privire la  responsabilitatea socială.
4. Propunerea legislativă nu recunoaşte activitatea organizaţiilor neguvernamentale, prestatoare pentru jumatate din serviciile sociale oferite în Romania
Conform articolului 6 al propunerii legislative „ antreprenorii sociali …sunt prevăzuţi ….să preia de la autorităţile şi instituţiile de stat, prin externalizare, serviciile/activităţile sociale obişnuite la nivel local…..Întreprinderile sociale vor fi deţinute şi administrate în procent de cel puţin 80% de aceste categorii de persoane devaforizate„.
Cu toate că în prezent nu există un cadru legal care să reglementeze finanţarea furnizorilor privaţi de servicii sociale sau să reglementeze furnizarea serviciilor sociale de către companii, articolul mai sus menţionat exclude organizatiile neguvernamentale, prestatoare de servicii sociale, de la accesul fondurilor pentru realizarea scopului îin care acestea au fost înfiintate, şi oferă posibilitatea finanţării acestor activităţi realizate de către marile corporaţii multinaţionale/naţionale, precum şi de către întreprinderile mici şi mijlocii.
În prezent, sectorul ONG oferă 40% din serviciile sociale acreditate din Romania, deserveşte 41% din beneficiarii de servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu şi 58% din vârstnici din surse proprii de finanţare, 30% din cantinele sociale şi 13% din beneficiari fiind susţinute de organizaţii neguvernamentale.
Propunerea legislativă reglementează un nou tip de entitate economică, întreprinderea socială, fară a defini această entitate şi rolul ei pe piaţa liberă. Rolul întreprinderii sociale nu este de a fi deţinută sau adminitrată de către persoane dezavantajate ci este de a ajuta incluziunea socială a grupurilor defavorizate.
5. Propunerea legislativă a fost realizată fară consultarea actorilor economiei sociale şi fără a consulta iniţiatorii unui proiect legislativ similar
Organizaţiile umbrelă, organizaţiile active în acest domeniu sau alţi actori de referinţă în domeniul economiei sociale nu au fost consultaţi la redactarea acestei legi. Mai mult decât atât, propunerea legislativă se suprapune cu o iniţiativă similară promovată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi aflată în dezbaterea actorilor economiei sociale de un an şi jumătate. Iniţiativa legislativă a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale include o perspectivă cuprinzătoare a domeniului economiei sociale şi oferă definiţii asupra conceptelor de economie socială şi  întreprindere socială. Acest proiect a fost realizat cu contribuţia şi consultarea actorilor activi  în domeniul economiei sociale.
Prin promovarea unei viziuni diferite asupra antreprenoriatului social, considerăm că propunerea legislativă aprobată va produce un impact negativ la nivelul societăţii româneşti şi va stopa creşterea domeniului economiei sociale în România şi implicit incluziunea socială a persoanelor defavorizate.
Având în vedere aceste considerente, vă solicităm Domnule Deputat, în baza punctelor de vedere exprimate în această scrisoare,  respingerea de către membrii grupului dvs. parlamentar a acestui proiect de lege. Pentru a putea prezenta în detaliu argumentele de mai sus, precum şi alte puncte de vedere similare cu acestea, vă solicităm, în măsura disponibilităţii pe care o aveţi, o întâlnire de lucru.
Iniţiativa acestui demers aparţine Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Comments are closed.