Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Societatea „Lumina” a clerului bisericesc gorjean

Societatea „Lumina” a clerului bisericesc gorjean

Submitted by on 15 November 2012articol citit de 1,226 ori | No Comment

La începutul secolului XX, în condiţiile în care clerul din România evoluase de la o societate bazată pe principii încă medievale la una modernă structurată strict din toate punctele de vedere, personalul bisericesc din Gorj, în data de 27 noiembrie 1903 a pus bazele unei societăţi clericale ce avea ca scop propăşirii acestei bresle spre noi principii moderne.

Preoții au fost foarte implicați pentru ajutorarea semenilor slujitori ai Domnului

Preoții au fost foarte implicați pentru ajutorarea semenilor slujitori ai Domnului

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează în fondul arhivistic „Protoieria Judeţului Gorj” statutul primei societăţi bisericeşti înfiinţate în judeţul Gorj autentificat la Tribunalul Judeţean Gorj sub numărul 385 din data de 27 noiembrie 1903. Societatea nou înfiinţată de către personalul bisericesc din Gorj a fost denumită „Lumina” şi avea ca patron pe Sfântul Atanasie iar sediul societăţii a fost ales în oraşul Târgu Jiu.

Pentru ajutorul preoților

Scopul propus pentru această societate era acela de ajutor şi întreţinere a membrilor societari pentru cazurile de boală sau infirmităţi prin sprijinirea acestora cu medicamente. Un alt scop era acela de a înlesni printr-o dobândă de doar 8 % pe an la împrumuturile acordate cu garanţie personală precum şi în cazurile de deces al vre-unui societar aveau să fie acordate ajutoare materiale familiilor dar şi acordarea de ajutoare văduvelor şi orfanilor membrilor societăţii. Un alt scop era însă şi acela de întreţinere materială a şcolii de cântăreţi din oraşul Târgu Jiu care fusese înfiinţată nu de mult timp.
Tot societatea pregătea şi susţinea prin membrii săi conferinţe publice cu subiecte pastorale, morale, dogmatice, istorice-bisericeşti sau naţionale dar şi cu teme practice-sociale în vederea instruirii membrilor şi educarea populaţiei având ca scop întărirea religiozităţii în popor şi ridicarea nivelului cultural şi a poziţiei sociale a preotului cum şi a stării morale şi îmbunătăţirea celei materiale a sătenilor prin mijlocirea întrunirilor în cercuri intime religioase, concerte şi serbări cu caracter religios la sate, biblioteci ambulante şi şezători literare.
Membrii societăţii puteau fii orice preoţi, diaconi, cântăreţi sau paracliseri ortodocşi români sau naturalizaţi români, afară de persoanele şterse din catalogul clerical prin vre-o hotărâre fie civilă sau bisericească. Aceştia erau împărţiţi în membri fondatori – toţi preoţii, diaconi, cântăreţii sau paracliserii din judeţul Gorj care aveau să adere la aceste statute în momentul votării; membrii activi – formaţi din toţi cei care aveau să se înscrie ulterior constituirii societăţii şi membrii onorifici – clericii şi laicii care aveau să vină în ajutorul societăţii prin donaţii fie în bani sau în imobile.
Admiterea membrilor în societate se făcea în baza unei solicitări scrise către Preşedintele Comitetului societăţii la care avea să fie ataşată şi recipisa doveditoare a plăţii sumei de 3 lei din care 2 lei reprezentau taxa de înscriere iar un leu consta în eliberarea unei diplome şi a statutului societăţii. Toţi membrii fondatori erau obligaţi prin însăşi adeziunile lor la această societate să achite următoarele taxe: preoţii şi diaconi câte 8 lei/an iar cântăreţii şi paracliserii câte 4 lei/an. Aceste cotizaţii se achitau la începutul fiecărui trimestru când cântăreţii şi paracliserii achitau banii direct preoţilor parohi iar aceştia aveau să verse banii împreună cu cotizaţiile lor la casa societăţii. Ajutoarele financiare se acordau doar acelor membrii care achitau regulat şi neîntrerupt cotizaţiile iar cei ce achitau până într-o jumătate de an se considerau ca fiind retraşi din societate fără să le fie returnaţi banii achitaţi.
Organizarea şi administrarea societăţii avea să înceapă de îndată ce aveau să se strângă un număr minim de 50 membrii care să adere la aceste statute care trebuiau autentificate la Tribunalul Judeţean Gorj. Pentru o mai bună administrare societatea avea să fie pusă sub controlul unui Comitet diriguitor compus din 7 membrii aleşi numai dintre preoţii care erau la curent cu plata cotizaţiilor. Protoiereul judeţului făcea parte de drept din acest Comitet de Administraţie al societăţii. Ceilalţi membrii ai acestui comitet erau aleşi de Adunarea Generală cu o majoritate absolută a voturilor exprimate la primul scrutin sau cu o majoritate relativă la al doilea scrutin iar mandatele acestora erau de trei ani.

Organele de conducere

Comitetul de Administraţie al societăţii era alcătuit din un număr de şapte membrii din rândul cărora avea să fie ales un preşedinte neapărat în persoana protopopului judeţului care era ajutat în activitatea de conducere a societăţii de un vice-preşedinte, un casier-contabil şi un secretar. Preşedintele de onoare era întotdeauna episcopul care putea oricând să efectueze controale societăţii. Îndatoririle Comitetului de Administraţie erau: să se pronunţe asupra cererilor de admitere sau demitere de membrii; controla modul de încasare a cotizaţiilor; administra fondurile societăţii; dispunea convocarea adunării generale prin preşedintele său; aducea la cunoştinţa adunării generale starea morală, materială şi administrativă a societăţii; întocmea bugetul pe care îl prezenta adunării generale şi altele.
O importantă atribuţie era aceea de a supraveghea conducerea şi administrarea şcolii de cântăreţi bisericeşti din Târgu Jiu putând totodată delega o persoană din rândul comitetului care era însărcinat cu conducerea şcolii în mod onorific pentru o perioadă de trei ani după care putea să i se reînnoiască mandatul dacă aceiaşi persoană se considera că merita să ocupe în continuare această funcţie. Tot Comitetul de Administraţie se ocupa cu organizarea şi ţinerea conferinţelor preoţeşti, înfiinţarea şi susţinerea cercurilor religioase precum şi a oricăror întruniri şi asociaţii cu scopuri utile „care se referă la menţinerea şi întărirea evlaviei creştineşti”.
Preşedintele Comitetului de Administraţie al societăţii avea următoarele atribuţii: convoca cu cel puţin o lună de zile mai dinainte adunarea generală ordinară cât şi pe cea extraordinară ori de câte ori era nevoie prezidând aceste adunări; verifica la sfârşitul fiecărui trimestru casa societăţii întocmind cu această ocazie un proces verbal; fixa, împreună cu ceilalţi membrii din comitet, ordinea de zi a adunării generale ordinare şi extraordinare; întocmea tot împreună cu ceilalţi membri la începutul fiecărui an o listă cu subiectele ce aveau să fie abordate în conferinţele preoţeşti din cursul acelui an; controla şi lua măsuri referitoare la achitarea cotizaţiei de către fiecare membru în parte; acorda împrumuturi membrilor societăţii în baza solicitărilor acestora şi altele.
Vice-preşedintele societăţii avea îndatorirea de a înlocui pe Preşedinte atunci când acesta era absent motivat în toate afacerile societăţii. Secretarul comitetului de administraţie avea datoria să îngrijească despre starea corespondenţei de tot felul pe care o purta societatea dar şi să păstreze în bună stare toată arhiva şi cancelaria societăţii. Casierul-contabil trebuia să încaseze veniturile societăţii de orice natură şi provenienţă iar pentru orice sumă încasată avea datoria să elibereze acestuia o recipisă dintr-un registru cu matcă precum şi un bon de plată. Atunci când fondul societăţii atingea suma de 5000 lei, casierul-contabil trebuia să asigure această sumă cu o garanţie personală însă atunci când Adunarea Generală considera că această persoană prezenta destulă garanţie morală putea să admită o dispensă faţă de această garanţie.

În loc de concluzii

Printre alte avantaje morale, sociale sau materiale pe care societatea avea să le fructifice în detrimentul populaţiei judeţului mai publica şi o revistă proprie ca organ de publicitate cu denumirea de „Lumina” ce era redactată de un comitet ales şi compus din şapte membrii. Aceasta avea o apariţie lunară având un format de opt pagini iar membrii societăţii clerici erau obligaţi să se aboneze la această revistă iar cel ce refuza abonarea pierdea dreptul de 1/10 din spesele de înmormântare. În revistă se publicau deciziile societăţii, anunţuri, articole bisericeşti şi conferinţele cele mai reuşite.
Primul Preşedinte al societăţii a fost ales protoiereul Ştefan Nicolaescu iar ca membrii preoţii: Popescu Pantelimon şi Mălăescu Ion din Târgu Jiu, Smântnescu C. din Romaneşti, Roşoga Ilie din Turburea, Ciocănescu Gh. din Vădeni şi Constantinescu Miron din Bârzeiul de Pădure.
Dan Cismașu

Comments are closed.