Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Slujitorii din Gorj ai lui Mihai Viteazul

Slujitorii din Gorj ai lui Mihai Viteazul

Submitted by on 14 January 2009articol citit de 8,293 ori | One Comment

Domnitorul Mihai Viteazul şi-a început ascensiunea politică în Oltenia iar boierii olteni i-au fost cei mai fideli colaboratori. Printre aceştia, boierii gorjeni au jucat un rol foarte important după cum am văzut în numărul anterior. Printre slujitorii gorjeni ai lui Mihai Viteazul putem aminti pe fraţii Buzeşti-cu posesiuni în nordul şi centrul judeţului, inclusiv „Tg-Jiului din moşi strămoşi”, Lupu paharnicul în zona Rovinari, Stoichiţă Rioşeanu din Copăceni, Mihai Bengescu din Bengeşti, Barbu Cruceru din Drăgoieni, Preda Ţânţăreanu din Ţânţăreni, Balaci Urdăreanu din Urdari etc.

În boierii gorjeni, Mihai Viteazul a găsit mereu oameni credincioşi

În boierii gorjeni, Mihai Viteazul a găsit mereu oameni credincioşi

Mihai Viteazul a beneficiat de un sprijin deosebit printre boierii şi ţăranii gorjeni. Boierii Gorjului vor juca chiar un rol deosebit în timpul domniei lui Mihai Viteazul, ne gândim aici la eforturile diplomatice ale Buzeştilor şi ale lui Stoichiţă Rioşeanu, dar şi la prestaţia militară a unor căpitani cum au fost Dumitraşcu din Frăteştii de Jos, Preda Haiducul din Pojogeni şi Mihai Cepleanu din Bălceşti.
Gorjenii s-au regăsit sub directa conducere a voievodului chiar din momentul trecerii în Ardeal în toamna anului 1599. Este cunoscut faptul că în octombrie 1599, în drum spre Transilvania „fraţii Buzeşti şi banul Udrea” au trecut pe Valea Oltului, apoi Turnu Roşu cu „… oştile Craiovei şi ale Jiului (cel mai probabil cele ale Gorjului) şi cu ale Mehedinţilor”. Desigur, trupele aveau în frunte comandanţi militari chiar din această zonă.

Fraţii Buzeşti şi conflictul cu domnitorul
Potrivit tradiţiei, timpul de formare ai Buzeştilor consemnează data de 1461. În linie bărbătească, ei descindeau din Vlad banul. Tatăl lor a fost Radu Buzea vel armaş, iar după mamă, proveneau dintr-un vel ban Mogos, ctitorul Mânăstirii Stăneşti din judeţul  Vâlcea. Cel mai probabil, Maria, soţia lui Radu armaşul, era  verişoară cu Stanca, sotia lui Mihai Viteazul.
Locul lor de baştină a fost satul Cepturoaia, în care au ridicat Mânăstirea Călui (judeţul Olt), dupa cum reiese din pisania aflată pe zidul de intrare în lăcaş. Au deţinut mai multe proprietăţi în Gorj în zona Crasna, Curtişoara, Bumbeşti-Jiu şi apropierea Târgu-Jiului.
După obţinerea domniei, Mihai Viteazul i-a antrenat pe toţi cei trei fraţi Radu, Preda şi Stroe. Astfel, l-a trimis în ţară ca locţiitor al său pe Stroe Buzescu, iar ceilalţi doi fraţi Preda si Radu i-au pregătit înscăunarea (sept. 1593). De aici înainte, până la moartea domnitorului (aug. 9/l9/1601), cei trei Buzeşti au fost nedespărţiţi de Mihai Viteazul. De fapt, e un fel de a spune, deoarece între cele două tabere au existat şi probleme şi, uneori, din cele mai mari.
După intrarea victorioasă a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, încep disensiunile între Buzeşti şi Mihai. Buzeştii şi apropiaţii lor doreau să elimine complet nobilimea maghiară din Transilvania, lucru imposibil din punct de vedere politic, iar ei să deţină toate posesiunile acestora. Mihai s-a temut de mişcări sociale puternice în Transilvania , unde ţăranii români abia aşteptau să se răzbune pe nobilii maghiari. De fapt, ţăranii începuseră deja să dea foc în mai multe sate. Mihai alege o cale diplomatică şi lasă, pentru moment, starea de lucruri existentă. Acelaşi lucru se repeta în Moldova. Gruparea Buzeştilor considera că Mihai nu poate păstra cele trei principate decît dacă înlocuieşte complet patura nobiliară din Transilvania şi Moldova pentru omogenizarea conducerii şi eliminarea uneltirilor. Mihai refuză dar acest lucru l-a costat scaunul domnesc deoarece înainte de Mirăslău izbucnesc neînţelegerile făţişe. Trădat de apropiaţii săi şi înşelat de Basta, Mihai va pierde Transilvania şi Moldova. La Teleajean, Mihai este trădat, din nou, de gruparea Buzeştilor şi polonii lui Ian Zamoiski şi moldovenii pun domn în Ţara Românească pe Simion Movilă, fratele lui Ieremia. În fruntea celor care îl pun domn pe Simion Movilă se aflau Fraţii Buzeşti. Doar Banul Udrea şi haiducul Baba Novac îi rămăseseră fideli lui Mihai Viteazul. Simion Movilă, care avea cu el oaste polonă, se dovedeşte neascultător faţă de Buzeşti şi gruparea lor şi vrea să conducă după voia lui. Atunci Buzeştii îl alungă şi pun domn un craiovean de-al lor, pe Radu Şerban. Simion Movilă fuge, dar se întoarce cu ajutorul hanului tătarilor şi cu o puternică oaste de poloni şi moldoveni. Radu Şerban reuşeşte să respingă atacul, în tabăra voievodului aflându-se atunci atât fraţii Buzeşti cât şi Stoichiţă Rioşeanu.

În slujba domniei
Stoichiţă Rioşeanu a fost unul dintre cei mai importanţi dregători pe vremea lui Mihai Viteazul, vizitele la împăratul habsburgic şi rezultatele lor rămânând repere pentru activitatea diplomatică românească din vremea aceea. În afara lui Stoichiţă Rioşeanu şi fraţii Buzeşti, documentele amintesc şi alţi boieri gorjeni, unii chiar din „mica boierime”, care l-au slujit cu credinţă pe marele voievod. Mihai Bengescu, socrul marelui clucer Radu Buzescu, l-a slujit pe domnitorul primei uniri, participând la toate marile evenimente ale domniei acestuia.Aflăm acest lucru dintr-o inscripţie votivă din biserica Sf. Arhangheli din Bengeşti, judeţul Gorj, din 1729, unde este amintit „Jupan Mihai Bengescu vel spătar care au fost la Mihai vodă cel Viteaz”.
Un boier cu o importantă contribuţie în domnia lui Mihai Viteazul a fost Lupu, originar din Glogova, paharnic al II-lea. Potrivit unui hrisov din august 1595, Mihai Viteazul îi dăruieşte câteva sate din Mehedinţi „…pentru credincioasa şi dreapta sa slujbă ce a slujit Domniei mele şi pentru vărsare de sânge ce a făcut înaintea domniei mele”. În 1613 devenit mare paharnic, Lupu primea de la voievodul Radu Mihnea stăpânirea unor sate din Mehedinţi, şi confirmarea pentru Şomaneşti, Rogojelu şi Negomir.

În memoria gorjenilor
Mihai Viteazul se păstrează în memoria gorjenilor şi prin monumentul ridicat în locul numit Poiana lui Mihai, lângă satul Schela. Pe drumul ce leagă Gorjul de Transilvania prin Pasul Vulcanului a trecut la sfârşitul lunii noiembrie 1600, Mihai Viteazul, aflat pe atunci în drum spre Viena pentru a cere ajutor împăratului Rudolf al II-lea. La Schela monumentul s-a ridicat  la 25 septembrie 1932 din iniţiativa Societăţii „Cultul Eroilor” din Gorj. Monumentul din piatră şi bronz  adună şi acum în fiecare an pe iubitorii de istorie de pe aceste meleaguri.

One Comment »