Slăbiciunile Justiției

Loading

Cornel ŞomâcuDintr-un motiv sau altul, mulți dintre jurnaliștii din România refuză să abordeze teme legate de Justiție (procurori+judecători). Departe de a duce la o creștere în credibilitate a instituțiilor din Justiție, lipsa mesajelor critice arată doar că cetățenii-ziariști se tem de ce s-ar putea descoperi la ei sau la patronii care îi plătesc. De la televiziuni și radiouri la presa scrisă, insolvabilii sau cei certați cu legea încearcă să ne facă agenda ca ”apostolii” respectării legii și acțiunilor oamenilor legii. Din ratingurile televiziunilor sau tirajele presei scrise insolvabile ne dăm seama că românii nu mai înghit asemenea găluște.
Așa cum remarca maestrul Ion Cristoiu, judecătorii fac politică sau sunt șantajați într-o manieră destul de evidentă. Cine nu ar putea face o legătură între faptul că Traian Băsescu și-a înmuiat tonul, ba a propus ca Laura Codruța Kovesi să continue la DNA, și ”coana Leana” a fost scoasă de la Târgușor? Departe de a urmări obsesiile de pe unele televiziuni față de Traian Băsescu, există suficiente informații că fostul președinte al României nu va suporta vreodată rigorile legii, cele ”n” dosare redeschise sunt de instituții de Parchet care a ajuns un fel de rudă săracă a DNA-ului iar munca lor e un drum de Sisif atât timp cât judecătorii ar putea fi săltați de anumite instituții și s-au mai văzut cazuri.
Nu sunt dintre cei care îi plâng pe politicieni, de la Adrian Năstase la Liviu Dragnea au primit condamnări pentru fapte mult prea puțin evidente, deși poate ar fi trebuit să fie săpat mai mult. Mai exact, când doi din trei români cred că procesul lui Dan Voiculescu a fost politic sau condamnarea lui Liviu Dragnea, dacă ar fi fost pe bune includea la pachet și liberali, e un act degeaba. Pot să se agite CSM-ul, Înalta Curte și chiar Monica Macovei, românii nu cred în Justiția de acest tip. Dacă DNA-ul e pe ”cai mari” în sondaje este doar datorită faptului că au fost ”călcate” niște nume, principiul ”să moară și capra vecinului”, dar asta nu înseamnă Justiție pentru că nici unul dintre cei intrați în malaxor nu a ajuns la faza terminală a procesului. În câțiva ani s-ar putea ca lucrurile să se mai schimbe, doar direcția este marea noastră problemă.
Există câțiva indivizi care apar pe la televizor, același ecran care datorează statului sume enorme iar ANAF-ul nu vede și nu aude, care fac pe marii deontologi și pe ziariștii cinstiți și echidistanți. Poate că faptul în sine că acum unii fac pușcărie-Sorin Roșca Stănescu, Dan Diaconescu-ne arată că nu ei ar trebui să fie problema noastră, ci aceia care încearcă să ne ia de fraieri.