Sindicaliștii din învățământ își cer drepturile

Loading

În perioada 15-17 noiembrie 2012 s-a desfășurat la Sinaia Conferința Națională a Federației Sindicatelor Libere din Învățământ. Printre cei care au votat noua conducere s-au aflat și reprezentanții USLI Gorj.

FSLI va fi coordonată de o echipă din 15 de cadre didactice
FSLI va fi coordonată de o echipă din 15 de cadre didactice

În urma lucrărilor din şedinţele de lucru din septembrie şi octombrie a.c., au fost aduse o serie de îmbunătăţiri şi actualizări ale Statutului FSLI. În urma alegerilor, conducerea Federaţiei este compusă din: Preşedintele FSLI – prof. Simion Hăncescu (USLI Ialomiţa;Primvicepreşedinte -prof. Ioan Ţenţ (SLI Bihor);  Secretar General -prof. Rada Constantin (USI Dolj) De asemenea sau ales 12 vicepreşedinţi la nivel naţional.
La Conferinţa Naţională  FSLI, pe lângă cei aproximativ 180 de delegaţi, au fost şi un număr mare de invitaţi. Printre cei care s-au aflat la Sinaia, după cum ne-a declarat Constantin Huică-președinte USLI Gorj-au fost prof. Ecaterina Andronescu -Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prof. Liviu Marian Pop -Ministru delegat cu dialogul social, prof. Aurel Cornea -preşedinte de onoare a FSLI, Nicolae Baciu – preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), prof. Răzvan Bobulescu preşedinte de onoare a Federaţiei Sindicale „Alma Mater”, prof. Marius Nistor – preşedintele Federaţiei Sindicatului din Învăţământ „Spiru Haret”, Florin Dobrescu -Vicepreşedintele sindicatului Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN), şi alţi reprezentanţi din rândurile autorităţilor şi din domeniul sindical.
În cadrul Conferinţei Naţionale FSLI a fost adoptat şi o rezoluţie cu denumirea Salvaţi Şcoala Românească:
Delegaţii la Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, desfăşurată în perioada 15‐17 noiembrie 2012, la Sinaia, reprezentanţii celor peste 180.000 de membri ai organizațiilor sindicale afiliate, constatând că:
în ultimii 22 de ani Guvernele Românie au practicat, în mod constant, o politică de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, alocând pentru acest domeniu vital şi strategic fonduri iresponsabil de mici;
statutul social al personalului didactic s‐a degradat alarmant, datorită salariilor care nu asigură, pentru o bună parte a acestora, nici măcar un nivel de trai la limita subzistenţei, ceea ce a generat procesul de migrare masivă a tinerilor performanţi către alte domenii mult mai atractive din punct de vedere financiar;
şcoala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele și abilitățile dobândite, la absolvirea studiilor, nu le permit integrarea socio‐economică, în contextul unei piețe a forţei de muncă tot mai competitive;
majoritatea investiţiilor în infrastructura şcolară, începute în anii trecuţi, deşi se alocaseră fonduri apreciabile şi erau absolut necesare pentru buna desfăşurare a procesului instructiv ‐ educativ , au fost abandonate;
politizarea păguboasă a actului managerial al unităţilor de învăţământ continuă, pentru majoritatea cadrelor didactice – numite în funcţii de conducere – singurul criteriu de „selecţie” fiind apartenenţa la unul dintre partidele politice aflate la guvernare, competenţa profesională şi calităţile manageriale fiind, în cele mai multe cazuri, ignorate.
ADOPTĂ REZOLUŢIA „SALVAŢI ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC!”
solicitând:
respectarea prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitoare la alocarea, prin Legea bugetului de stat pe anul 2013, a unui procent de minimum 6% din PIB pentru educaţie, condiţie esenţială de care depinde reformarea sistemului de învăţământ şi, implicit, progresul României. Acest procent ar permite terminarea investiţiilor în infrastructura şcolară, asigurarea unei salarizări decente, precum şi demararea altor investiţii necesare pentru desfăşurarea unui învăţământ modern;
adoptarea, în regim de urgenţă, a unei noi legi de salarizare pentru personalul din învăţământ, act normativ prin care salariul unui cadru didactic debutant să fie egal cu cel puţin salariul mediu brut pe economie, iar raportul dintre salariul maxim al unui cadru didactic şi salariul unui cadru didactic debutant să fie de 2:1, asigurându‐se astfel justa poziționare a personalului didactic în grila de salarizare a sistemului bugetar. De asemenea, se impune introducerea unei componente salariale suplimentare variabile, iar criteriul principal avut în vedere să fie performanța individuală, fundamental fiind progresul şcolar al elevilor;
realizarea, de urgenţă, a reformei curriculare, sub toate aspectele ei, astfel încât învăţământul românesc să fie corelat cu realităţile economice actuale, iar absolvenţii să dobândească competenţe care să le permită integrarea pe piaţa muncii;
demararea,   în   perioada   imediat   următoare,   a   procedurilor   necesare   pentru
organizarea concursurilor de ocupare a funcţiilor de conducere de la nivelul unităţilor de învăţământ, rolul decisiv în alegerea directorilor urmând să revină consiliului profesoral.
Prezenta rezoluţie va fi transmisă Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Guvernului României, Parlamentului României şi tuturor partidelor politice parlamentare.