Simpozion naţional de teologie, la Tismana

Loading

Mitropolia Olteniei, alături de Facultatea de Teologie din Craiova a organizat în această săptămână, la Mănăstirea Tismana din judeţul Gorj, Simpozionul naţional cu tema „Teologia ortodoxă siriană de la Sfântul Efrem Sirul la Sfântul Isaac Sirul”. Organizat de Facultatea de Teologie din Craiova, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, evenimentul a reunit profesori de teologie din întreaga ţară, iubitori ai spiritualităţii siriene.

Mânăstirea Tismana, centru național de teologie pentru câteva zile
Mânăstirea Tismana, centru național de teologie pentru câteva zile

Urmând unei tradiţii neîntrerupte de cinci ani de zile, întâlnirea profesorilor de teologie din lavra Sfântului Nicodim de la Tismana a adus în actualitate o temă foarte puţin abordată în spaţiul teologic românesc de nivel academic. „Teologia siriană ortodoxă de la Sfântul Efrem Sirul la Sfântul Isaac Sirul” a devenit, vreme de două zile, elementul principal al activităţii cultural-universitare pentru Biserica din Oltenia. Bucurându-se de un cadru adecvat şi propice discuţiilor academice, evenimentul a fost deschis oficial miercuri, 9 octombrie, prin prezenţa şi cuvântul de binecuvântare al IPS Părinte Irineu, Decanul Facultăţii de Teologie din Craiova. Alături de Mitropolitul Olteniei a stat Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care a vorbit la rândul său despre importanţa patristică a teologiei şi personalităţii Sfântului Efrem Sirul.

Dezbatere

În cuvântul de deschidere, IPS Irineu a evidenţiat rolul teologiei siriene în formarea şi conturarea doctrinei ortodoxe. „Este o mare bucurie pentru noi de a avea posibilitatea să ne reunim aici, la Mănăstirea Tismana, pentru a discuta despre o temă foarte importantă şi totodată puţin dezbătută în teologia noastră: învăţătura ortodoxă a Părinţilor sirieni. Cu toţii cunoaştem câte ceva despre Şcoala din Antiohia care a dat Bisericii o mulţime de oameni luminaţi, profesori şi asceţi în acelaşi timp. Ea a fost în prim-planul celor mai înflăcărate controverse teologice ale timpului. Alături de şcoala din Alexandria, Antiohia a oferit Bisericii vlăstare pline de sfinţenie şi de bogăţie teologică, luând naştere astfel o teologie siriană, din păcate ignorată şi nerecunoscută de multe ori. Cu toate acestea, aici au existat şi persoane de tristă amintire, cum sunt de pildă Teodor de Mopsuestia sau Nestorie. După cum spuneam, dincolo de această latură negativă, Biserica siriană a avut încă din primele veacuri o importanţă deosebită, aici ucenicii Mântuitorului numindu-se pentru prima dată creştini. Tot aici, Sfântul Apostol Pavel şi-a început activitatea de propovăduire, convertindu-se în Damasc”, a spus IPS Părinte. La final, Mitropolitul Olteniei i-a îndemnat pe participanţi să dezvolte temele prezentate în discuţii şi dezbateri. „Sunt convins că în decursul acestor zile, cu toţii veţi dezbate cât mai util această temă şi veţi ajunge la concluzii cât mai folositoare pentru teologia noastră românească. Este foarte important să dezbatem ceea ce prezentăm, întrucât prelegerile nu trebuie să fie decât dătătoare de ton. Fiecare dintre noi venim aici încărcaţi de cunoştinţe variate şi punându-le în dezbatere vom ajunge la final mult mai edificaţi în această problemă, urmând să aşezăm cunoştinţele strânse într-un volum de studii de teologie”, a conchis IPS Părinte.

Invitaţi din întreaga ţară

În deschidere, pr. lect. dr. Adrian Boldişor, directorul Editurii „Mitropolia Olteniei” din Craiova, a prezentat cele mai recente publicaţii apărute sub egida editurii mitropolitane. Prima sesiune de comunicări a fost moderată de pr. conf. dr. Picu Ocoleanu, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova. Printre primii vorbitori s-a numărat pr. conf. dr. Daniel Benga, de la Facultatea de Teologie „Iustinian Patriarhul” din Bucureşti. Tema dezbaterii sale a fost legată de învăţătura „Didascaliei siriacă”, operă cu autor anonim din secolul III. Un alt referat prezentat în prima parte a zilei de miercuri a fost cel susţinut de protos. Vasile Bârzu, de la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu: „Veşmântul de lumină şi hainele de piele în teologia Sfântului Efrem Sirul”. Cea de a doua sesiune, moderată de pr. conf. dr. Daniel Benga, a adus în prim plan problematica istorică a Cărţii Treptelor, „monument al literaturii siriace din secolul IV”, în prezentarea lect. dr. Ciprian Toroczkai, de la Facultatea de Teologie din Sibiu.