În primele decenii ale comunismului românesc, în Gorj au apărut mai multe publicații cum ar fi LIBERTATEA GORJULUI-foaie de informație și luptă socialistă a Partidului Social-Democrat din Gorj care a apărut cu intermitențe până în 1949, GORJUL LIBER-organ al Comitetului Raional PMR și Comitetului Provizoriu Județean (1950-1955) și STEAGUL NOSTRU, organ al Comitetului Raional PMR și al Sfatului Popular raional (1949-1959 și 1964-1968). Urmărim în cele ce urmează reflectarea morţii lui Stalin, atotputernicul lider sovietic.
În această lună s-au împlinit 60 de ani de la moartea lui Stalin, temutul conducător al lumii comuniste. Chiar de pe 1 martie 1953, Stalin nu a mai fost văzut în viaţă după un chef cu ceilalţi conducători sovietici. Comoţia cerebrală, naturală sau provocată prin otrăvire, i-au adus sfârşitul oficial trei zile mai târziu. A fost îmbălsămat pe 9 martie 1953 şi depus în Mausoleul lui Lenin. Din 1961 a fost îngropat la zidul Kremlinului.
În ziarul „Scînteia” din 9 martie 1953 era publicat ca articol principal un material intitulat “Marele şi nemuritorul conducător şi părinte” unde puteam citi: „Omenirea muncitoare a suferit cea mai grea şi uriaşă pierdere: a încetat să bată inima genialului conducător şi învăţător, a părintelui iubit a celor ce muncesc din toate ţările, a încetat să bată mare, înflăcărata şi atotcuprinzătoarea inimă a tovarăşului Stalin. Astăzi gîndurile pline de durere ale oamenilor muncii din întreaga lume îndoliată se îndreaptă spre Moscova unde au loc funeraliile sfetnicului nespus de drag, prietenului cel mai apropiat al popoarelor – marele Stalin.”
Moartea lui Stalin în presa gorjeană
Nici presa gorjeană nu a făcut excepţie în a acorda spaţii largi morţii dictatorului sovietic. Săptămânalul STEAGUL NOSTRU a avut două numere speciale în perioada 9-15 martie 1953 dedicate sfârşitului lui Stalin. Prima pagină a numărului din 11 martie 1953 era ocupată în mare măsură de o poză de la funeralii şi de un scurt mesaj alăturat frontispiciului “Vom păstra în veci neştearsă amintirea marelui conducător şi învăţător al oamenilor muncii din întreaga lume, Iosif Vissarionovici Stalin”. Din acelaşi număr al ziarului aflăm despre mitingul cu zeci de mii de oameni de la Târgu-Jiu desfăşurat în 9 martie 1953 pentru a marca doliul naţional pentru Stalin dar şi alte acţiuni specifice. Reţinem câteva titluri de materiale: “Meetingul de doliu din oraşul Tg-Jiu”, “Marele inspirator al ştiinţelor pozitive”, “Părintele nostru iubit”, “Stalin va rămâne nemuritor pentru noi”ş.a. Aflăm astfel că muncitorii au participat la mitingul de doliu: “Cu drapele îndoliate şi purtând portretul tovarăşului Stalin, deasemeni îndoliat, oamenii muncii, elevii şi pionierii se îndreptau într-un impresionant cortegiu spre piaţa sfatului popular orăşenesc unde a avut loc meetingul. Pe faţa fiecăruia observai durerea adâncă pricinuită de încetarea din viaţă a celui mai iubit părinte al oamenilor muncii din ţara noastră, genialul învăţător al proletariatului mondial, marele stegar al securităţii şi libertăţii popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. Liniştea impresionantă ce a cuprins întreaga masă era o dovadă vie că oamenii muncii din oraşul nostru iau parte cu tot sufletul la greaua încercare ce a lovit pe fiecare om cinstit, dornic de pace şi adevăr, din lumea întreagă.”(Steagul nostru, anul IV, nr 214, 11 martie 1953).
Maria Bărbulescu, stahanovistă de la Fabrica de Confecţii Târgu-Jiu, scria cu acel prilej: “Nu mai este printre noi omul ale cărui gânduri profunde şi voinţă de fier nu aveau decât un singur scop: fericirea oamenilor muncii. Am învăţat să-l iubesc pe tovarăşul Stalin mai presus de orice, aşa cum îl iubesc toţi cei care văd în statul sovietic creat de Lenin şi Stalin simbolul speranţelor lor de pace şi fericire…”(“Stalin va rămâne nemuritor pentru noi”, STEAGUL NOSTRU, anul IV, 11 martie 1953).
Stalin nu a murit!
Umbra lui Stalin continuă să planeze asupra Rusiei şi la şase decenii după dispariţie. Chiar dacă crimele sale au fost dezvăluite, de la ziare la cărţi şi filme, fostul conducător sovietic îşi păstrează popularitatea printre ruşi. Cea mai bună dovadă, însuşi preşedintele Vladimir Putin a încurajat după 2004 apariţia unor lucrări care nu îl mai condamnă pe Stalin, ba chiar îi reconsideră rolul în istorie. Conform sondajelor, circa 50% dintre ruşi îl văd în mod pozitiv. (Va urma)
