Sectoare întregi din economia Gorjului rămân în afara controlului fiscal

Loading

Tot gorjeanul a putut vedea, chiar şi pe posturile naţionale de televiziune, cum „cavalerii dreptăţii” de la Garda Financiară au descoperit marea evaziune fiscală din magazinele de la ţară unde se mai vinde şi pe datorie până la pensie sau ajutorul de şomaj. Comisarii Gărzii Financiare au parcă orbul găinii să descopere cazuri grave de evaziune fiscală cum ar fi cabinetele medicale, standurile din en-gross-uri. Să vă mai spunem cum e cu saloanele de cosmetică şi de coafură, frizerii etc? Sau poate că în drumurile lor prin Gorj, aceşti „Cattanii ai Finanţelor” o să calce pensiunile şi restaurantele şi în acţiuni de control.

Foarte mulţi bani scapă de controlul statului sub ochii autorităţilor
Foarte mulţi bani scapă de controlul statului sub ochii autorităţilor

Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994, publicată în Monitorul Oficial nr.299 din 24.10.1994, în primul său articol, consideră evaziunea fiscală ca fiind “sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine…”
Cel puţin declarativ, autorităţile au declanşat marea ofensivă împotriva evaziunii fiscale. Există analize economice care spun că economia nefiscalizată, adică cea la negru, atinge cote astronomice de 30-40% din PIB. Cum bani la buget nu sunt, organele fiscale ar trebui să „radă tot”. Doar că evaziunea nu pare să se sperie de declaraţii iar cei care riscă, din dorinţa de a rezista pe piaţă sau pentru a face averi uriaşe în vremuri de criză, nu prea sunt deranjaţi de oamenii legii. Unii comercianţi spun că reprezentanţii Gărzii Financiare nici nu prea au nas să facă controale prin magazinele din Municipiu pentru că de aici îşi iau şi ţigările, şi cafeaua, ş.a. Poate că de aceea prin oraşul lui Brâncuşi casele de marcat sunt facultative şi trebuie să dai adevărate lupte cu vânzătorii să îţi dea bon, asta dacă nu ai un lucru mai bun de făcut.

Fără case de marcat
În Ordonanţa 28/1999, actualizată de mai multe ori, se spune
“Art. 1. – (1) Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
(2) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1), denumiţi în continuare utilizatori, au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le predea clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera acestora şi factură fiscală.” Doar că la Gorj aceste lucruri nu funcţionează iar oamenii legii se fac că nu văd.
Am început periplul nostru la nivelul municipiului cu zona Lido-Diana unde chiar într-un magazin aparţinând de un cunoscut lanţ de magazine ne-a fost oferit bonul doar după ce l-am cerut.  Am consumat câte o bere în două restaurante tot din zona de sud a Municpiului, nu am primit bon şi la solicitarea noastră pentrua primi am aflat ba că e plecat şeful, ba că s-a terminat rola de la casa de marcat şi să mai aşteptăm. Ambele unităţi organizează nunţi şi nu credem că sutele de meniuri de la finele fiecărei săptămâni au trecut vreodată prin casa de marcat. Valentin Iloiu, proaspăt căsătorit şi cu o nuntă făcută la un local din zona centrală, ne spunea: “Având şi eu o firmă şi posibilitatea de a scădea costurile nunţii într-un anumit fel am avut surpriza să fiu refuzat. Doamna ce a purtat discuţia cu mine mi-a spus că dacă vreau factură şi bon fiscal preţul numai este acelaşi, aşa că ce aţi fi făcut dumneavoastră într-o atare situaţie?” Noi nu am avut de făcut decât să îl îndrumăm pe om spre ….Garda Financiară, nu ştim dacă a şi ajuns!

Cabinete medicale, coafuri, baruri…
Până la a bate judeţul în lung şi în lat pentru a amenda magazinele săteşti, deja reduse de forfetar, comisarii Gărzii Financiare poate trec pe la cabinetele medicale particulare de orice fel. Obişnuiţi cu şpaga din spitale unde niciodată nu au dat seama pentru “cadourile” extrem de consistente, unii medici şi-au tras cabinete particulare stomatologice, oftalmologice, ginecologice şi chiar de medicina muncii. Prin aceste cabinete trec zilnic zeci de oameni pentru că sunt trimişi din Policlinică de aceeaşi persoană şi lasă de la câteva zeci de lei la câteva sute, niciodată însă cu chitanţă.
Un cabinet medical stomatologic din centrul oraşului. După un consult în care ni se spun toate grozăviile din lume şi unde nu scăpăm până nu promitem să revenim, plătim 40 de lei şi cerem bon fiscal. Medicul respectiv, e adevărat că nu unul şi acelaşi cu patronul, se răsteşte la noi de parcă l-am fi înjurat de mamă. De fapt, încă din sala de aşteptare aflasem de la două cliente, una deja cu o investiţie stomatologică de peste 5000 de lei, că nu se dau chitanţe sau bonuri fiscale. Sunt zeci de clienţi zilnic iar sumele lunare pot ajunge, în cazuri excepţionale, la miliarde de lei vechi. Evaziune pe faţă şi nimeni nu zice nimic sau, cum ne spunea o bâtrânică, tot la coadă: “Nu trebuie să fim răi şi domnul doctor are obligaţii, un coleg, un poliţist, (poate un comisar de la Gardă-N.R.), că  doar ei nu plătesc. Eu a trebuit să îmi dau pensia pe trei luni că numai puteam mânca…”
Cât despre coafuri, saloane de toate felurile, în multe cazuri casa de marcat a ajuns un obiect de decor. Banda pe care o pun autorităţile ori de câte ori sunt trase la răspundere este următoarea, suntem puţini şi foarte mult de lucru. Este adevărată această aserţiune dar cum ai timp de Novaci, Turburea, Motru, Dănciuleşti, adică cât mai departe de Târgu-Jiu, şi nu vezi aici, mai aproape, chiar pe zonă centrală. Că pe la periferie ţigările se mai vând fără timbru, sau dacă au timbre din evidenţă rezultă că vinde un cartuş şi el poate dă zece într-o zi, dar poate că astea sunt mai greu de dovedit. Aşa că ce bani s-ar face dacă autorităţile ar dori cu adevărat acest lucru!

Evaziunea la purtător
Poate că oamenii legii ar trebui să mai treacă şi prin Piaţa Mare unde dacă ştii pe cine să abordezi faci rost de ţigări netimbrate, dar doar la comenzi foarte mari. Aprovizionarea se face în zona respectivă la preţuri fără concurenţă, undeva la maximum 75% din preţul real cu TVA, adică fără taxe. Dacă eşti om de încredere şi client bun, pe lângă cantităţile fără TVA mai primeşti şi un bonus de ţigări netimbrate la preţuri fără concurenţă. Şi la fel este cu băuturile tari, parfumurile etc. Aşa că ce bani s-ar face dacă autorităţile ar dori cu adevărat acest lucru!