Învățământului românesc, mai mult sau mai puțin reformat în ultimele două decenii, i se reproșează că nu pregătește absolvenții pentru piața muncii. Comisia Europeană a lansat recent o Strategie de reorganizare a învățământului, esențial fiind ca elevii să deprindă în școală competențele cerute de piața muncii. Ministrul Ecaterina Andronescu are ca proiect refacerea atelierelor de practică din licee, poate prima măsură ce se impune în această direcție.
Ministerul Educaţiei construieşte un proiect cu Banca Mondială şi unul dintre obiective se referă la atelierele şcolare, la realizarea dotării unor astfel de ateliere, astfel încât instruirea practică să fie la nivelul anului la care elevii învaţă. Dacă în țară și chiar în Gorj situația este foarte grea, doar puține dintre licee și-au păstrat atelierele din incinta fabricilor, avem și exemple pozitive de genul Colegiului Tehnic ”General Gheorghe Magheru” care și-a păstrat instruirea în atelierele din incinta SC Artego SA .
Strategie europeană
Comisia Europeana a prezentat recent o nouă strategie de reorganizare a învățământului, obiectivul principal fiind consolidarea „rezultatelor învățării”. Motivul este unul cât se poate de serios, în prezent, rata șomajului în rândul tinerilor este de 23% la nivelul Uniunii Europene, însă există peste 2 milioane de locuri de muncă vacante care nu pot fi ocupate. În acest context, Europa are nevoie de o reorganizare din temelii a modului în care sistemele de învățământ și formare contribuie la dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii.
Strategia propune intensificarea folosirii tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC), formarea periodică a profesorilor, consolidarea legăturilor dintre școală și angajatori, apropierea întreprinderilor de sala de clasă și intensificarea activităților de învățare într-un mediu profesional.
Măsurile care se vor lua în anii următori în fiecare țară din UE sunt următoarele: Dezvoltarea competentelor transversale (de natura transdisciplinară) si a celor elementare la toate nivelurile. Acest lucru este valabil mai ales in cazul competențelor antreprenoriale și IT; Introducerea unui nou criteriu de referință pentru învățarea limbilor străine: până în 2020, cel puțin 50% dintre tinerii de 15 ani ar trebui să cunoască o limbă străină (42% in prezent) și cel puțin 75% ar trebui să studieze o a doua limbă străină (61% în prezent); Sunt necesare investiții pentru a crea sisteme de învățământ și formare vocațională de nivel mondial și pentru a spori nivelurile de învățare într-un mediu profesional; Statele membre trebuie să îmbunătățească recunoașterea calificărilor și a competențelor, inclusiv a celor dobândite în afara sistemului oficial de educație și formare; Tehnologia, în special internetul, trebuie exploatată la maximum. Școlile, universitățile și institutele vocaționale si de formare trebuie să permită un acces mai larg la educație prin resursele educaționale deschise; Aceste reforme trebuie sprijinite de profesori bine pregătiți, motivați și întreprinzători; Atât la nivel național, cât și la nivelul UE este necesar să se dezbată problema finanțării educației – în special a învățământului vocațional si a celui superior; Este esențial să se adopte o abordare bazată pe parteneriate. Sunt necesare atât fonduri publice, cât și fonduri private pentru stimularea inovării și favorizarea schimburilor productive dintre mediul academic și sectorul întreprinderilor.
Situația României în Europa
Același document vine și cu un tablou privind România în context european, situații care ne arată că uneori suntem foarte departe de Europa. Potrivit Hotnews, care citează raportul Comisiei Europene, procentul tinerilor (18-24 ani) care părăsesc timpuriu sistemele de educație și de formare profesională: 17,5% în România în 2011 / media UE 13,5%.; Rata de participare la învățământul postliceal (30-34 de ani): 20,4% în România în 2011 / media UE 34,6%; Participarea în Educația timpurie (la vârsta de 4 ani, înainte de învățământul primar obligatoriu, precizează Comisia Europeană): 82,1% în România în 2010 / media UE 92,3%; Rata de angajare a absolvenților (vârsta 20-34 ani) care au ieșit dintr-un ciclu de învățământ sau de formare cu trei ani înainte de anul de referință: 70,4% în România în 2011 / media UE 77,2%; Participarea adulților (25-64 ani) la procesul de învățare pe tot parcursul vieții: 1,6% în România în 2011 / media UE 8,9%.
Lucrurile care ar trebui să ne îngrijoreze sunt legate de competențele scăzute pentru elevii de 15 ani la: citit: 40,4% in Romania in 2009 / media UE 19,6; matematica: 47% in Romania in 2009 / media UE 22,2%; științe: 41,4% in Romania in 2009 / media UE 17,7%. Avem serioase rămâneri în urmă la: Competențe TIC – procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 si 74 de ani cu competențe informatice ridicate: 10% în România în 2011 / media UE 27%; Domeniile absolvenților de învățământ terțiar: educație și formare profesională: 1,5% în România in 2010 / media UE 9,6%; umanist si artă: 8,3% în România în 2010 / media UE 11,5%; științe sociale, afaceri-administrație și drept: 60% în România în 2010 / media UE 35,7%; matematică, științe si tehnologie: 17,1% in România in 2010 / media UE 21,9%; agricultura și domeniul veterinar: 1,6% in România în 2010 / media UE 1,6%; sănătate: 8,8% în România în 2010 / media UE 15,1%; servicii: 2,7% în România în 2010 / media UE 4,2%.
