Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Şcoala Băleşti în haine noi (I)

Şcoala Băleşti în haine noi (I)

Submitted by on 5 September 2013articol citit de 1,288 ori | No Comment

În această toamnă intră în funcţiune una dintre cele mai moderne şcoli din judeţ, investiţie de circa 15 miliarde de lei vechi(fonduri europene şi locale), în satul Băleşti din comuna cu acelaşi nume. Este de fapt o reabilitare a şcolii construite prin contribuţia cetăţenilor din zonă în 1957. Prima şcoală din satul Băleşti este datată chiar din 1832.

În 1957 era ridicat prin contribuţia sătenilor gimnaziul din Băleşti

În 1957 era ridicat prin contribuţia sătenilor gimnaziul din Băleşti

Potrivit documentelor de arhivă, prima şcoală din satul Băleşti ar fi apărut în 1832 în baza reformei făcute pe aceste meleaguri de Constantin Stanciovici Brănişteanu, coordonatorul primei şcoli începătoare care s-a deschis la 17 aprilie 1832 la Târgu-Jiu. Foarte mulţi ani, învăţământul din lumea satelor a rămas doar sub iniţiativă particulară. În mediul rural sătenii din Gorj au întreţinut multe şcoli pe cheltuială proprie. Aflăm asta dintr-un raport al Ocârmuirii judeţului Gorj către Departamentul Trebilor din Lăuntru unde se spune că în 1835  existau 26 de şcoli săteşti şi una orăşenească, toate particulare, totalizând 327 şcolari. Existau asemenea şcoli la Stăneşti, Vădeni, Corneşti şi Câlnicul de Jos, Tismana şi Brădiceni, Urdari, Poiana, Ceplea, Plopşorul, Izvoarele, Broşteni, Moii şi Vlăduleni, Maghereştii din Vale, Copăcioasa, Lunca şi Roşia de Jos etc.
Între 1838 şi 1845 Şcoala Normală a reuşit să pregătească învăţători pentru 177 şcoli rurale. Un învăţător de sat, în 1838, „ca să dobândească acest titlu, trebuia să ştie a ceti slobod, a scrie frumos şi desluşit, a fi deprins cu lucrările aritmetice, câte se cer pentru trebuinţele de toate zilele de căsnicie, să aibă cunoştinţe pentru căutarea vitelor la boale şi oricare asemenea învăţături folositoare locuitorilor ţărani”. Pentru munca lui primea 2 lei pe an de la fiecare sătean, unul la 23 aprilie şi altul la 26 octombrie , 2 kg de bucate sau 800 ocale de porumb din agazia de rezervă a statului.

Primele atestări documentare

Potrivit documentelor de arhivă, până la Revoluţia paşoptistă în zonă era o singură şcoală. Astfel, la 25 ianuarie 1843 aleşii satului Băleşti-Nicolae Spineanu, Truşcă Aninoiu şi Ioniţă Aninoiu-au solicitat printr-un raport profesorului Şcolii Normale din Târgu-Jiu să îl instaleze pe Nicolae Vasile Mălăescu  ca şi candidat al satului pentru postul de dascăl.
Trei ani mai târziu, la 31 martie 1846, învăţau la şcoala din Băleşti 18 elevi după cum urmează: Guran Dumitraiche, Mălăescu Ioan, Guran Ioan, Filip Gheorghe, Mălăescu Nicolae, Vlădulescu Ioan, Zugravu Năstasie, Vlădulescu Ioan, Mălăescu Ioan, Aninoiu Ioan, Stroie Grigorie, Spineanu Constantin, Vlădulescu Ioan, Ursăţanu Mihai şi Tatu Manolea. La data respectivă, elevii au fost examinaţi la următoarele materii: citire pe silabism, scriere pe tablă de piatră, citire pe orice carte, scriere caligrafic, rugăciunile pe din afară, catihismul pe din afară, câte zile au lipsit şi purtarea iar la examinare au participat din partea satului Băleşti preotul Achim Mălăescu şi aleşii Dumitrache Mălăescu, Ion Mălăescu şi Nicolae Spineanu iar din partea satului Voinigeşti preotul Dumitru Vlădulescu şi aleşii Mihai Ursăţanu, Ion Dincă Tatu şi Zaharia Ungureanu.
Dintr-un tabel intitulat „Starea morală a şcoalelor din judeţul Gorj la 27 iulie 1848” avem o situaţie la nivelul Plasei Jiu unde se încadra cea mai mare parte din localităţile zonei Băleşti. Astfel, în Plasa Jiu erau 44 de sate cu 4187 de familii şi doar 31 de şcoli. Dintr-un total de 1476 de băieţi, doar 603 mergeau la şcoală. Din cele 932 de fete, niciuna nu urma şcoala. Tot în 1848 la Stolojani funcţiona învăţătorul Gheorghe Popescu.
Un alt document de sinteză, întocmit probabil de profesorul Şcolii Normale în primăvara anului 1848, ne oferă date interesante pentru istoria învăţământului în zona Băleştiului. Învăţătorul Vasile Găvănescu funcţiona pentru satele Băleşti şi Voinigeşti. Situaţia este şi mai interesantă la celelalte rubrici: la Băleşti existau 119 familii, 40 de tineri de vârstă şcolară, doar 17 urmau şcoala; la Voinigeşti existau 30 de familii, 20 tineri de vârstă şcolară şi 15 care urmau efectiv cursurile. (Va urma).

Dan Cismașu

Comments are closed.