Schimbarea la faţă a învăţământului românesc

Loading

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS)  a validat cele 67 de metodologii de aplicare a Legii Educaţiei Naţionale după ce au fost supuse dezbaterii publice. Acest proces nu a fost atât de spectaculos ca cel privind prezentarea legii în teritoriu, fiind de aşteptat puţine schimbări ale Metodologiilor deja publicate pe site-ul ministerului. Sunt aşteptate schimbări uriaşe după 1 septembrie 2011, mai ales că au răzbătut deja spre public câteva măsuri: uniforme la gimnaziu, intrarea pe bază de cartelă în licee ş.a. La ce ar trebui să ne aşteptăm?

În noul an şcolar vor fi aplicate metodologiile noii Legi a Educaţiei Naţionale
În noul an şcolar vor fi aplicate metodologiile noii Legi a Educaţiei Naţionale

Inspectorii şcolari generali din toată ţara au fost anunţaţi la ultima întâlnire cu ministrul Daniel Funeriu de la Suceava  că Metodologiile de aplicare ale Legii Educaţiei Naţionale au fost finalizate  şi ele vor putea fi aplicate din 1 septembrie 2011. În următoarele zile acestea vor putea fi regăsite şi pe site-ul MECTS. Oana Badea, secretar de stat în MECTS, vorbea de noul context legislativ ca de “schimbarea la faţă a întregului sistem de învăţământ”.

Metodologiile sunt finalizate
În perioada 4-15 iulie, la sediul MECTS, au avut loc întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai federaţiilor sindicale pentru definitivarea celor 67 de metodologii de aplicare a noii Legi a Educaţiei. Foarte interesant, nici MECTS şi nici sindicatele nu s-au grăbit să facă cunoscută varianta finală. Din ce a ”transpirat” pe surse rezultă că metodologiile de acum nu diferă cu mult de cele supuse dezbaterii publice în luna iunie 2011, surprinde totuşi lipsa de promptitudine sau de vină sunt doar concediile.
Pentru cei din lumea şcolii, cea mai mare problemă care nu este clarificată se referă la  planurile cadru pentru anul şcolar care urmează să înceapă. Pot apare surprize la încadrare pentru profesori în şcolile mari, de exemplu, deoarece  prin noua Lege a Educaţiei, numărul de ore pe săptămână s-a redus.
Materialele, metodologii şi regulamente, au fost elaborate de un colectiv de 1493 de profesori din toată ţara, dintre care unii cu funcţii de conducere iar alţii doar profesori la catedră. Este uşor de observat că implicarea în număr mare a acestora în elaborarea şi perfecţionarea acestor materiale a constituit o modalitate eficientă de motivare şi determinare a corpului profesoral în acceptarea şi recunoaşterea necesităţii schimbării  situaţiei actuale din învăţământ.

Evaluarea claselor din învăţământul obligatoriu
Ministerul Educaţiei a anunţat deja că în toamnă va avea loc  evaluarea tuturor claselor din învăţământul obligatoriu, pentru a stabili nivelul de pregătire din cadrul unităţilor de învăţământ. Astfel, în luna septembrie a acestui an, la întoarcerea din vacanţă, toţi elevii din România vor primi câte un test la fiecare disciplină în parte, astfel încât să poată fi stabilit gradul de pregătire al claselor: în media şcolii, sub media şcolii, sau peste media şcolii. În funcţie de rezultatele clasei, profesorii vor fi nevoiţi să-şi schimbe modul de predare, adaptând nivelul pregătirii la nivelul de cunoştinţe al şcolarilor.
Secretarul de stat explica presei:”Fiecare clasă va intra într-o anumită categorie în funcţie de rezultatele obţinute la nivelul şcolii. Dacă media clasei la română va ieşi 7,80 şi media şcolii e 6,50, clasa cu media 7,80 va fi considerată o clasă peste medie. Dacă e la nivelul mediei, de asemenea e bine pentru că înseamnă că şi-a atins toate elementele prevăzute. Dacă e sub media respectivă, înseamnă că toată activitatea profesorului la respectiva disciplină va presupune înainte de toate recuperare. Planificarea profesorului va trebui să arate foarte clar cum anume recuperează ceea ce nu au acumulat copiii şi abia apoi să adauge peste. Atât timp cât laşi un gol nu poţi avea pretenţia că va adăuga la cunoaştere”.

O evaluare cu finalitate!?
Evaluarea se va desfăşura după un calendar stabilit de minister, subiectele urmând a fi lăsate la latitudinea unităţilor de învăţământ.Ideea testării iniţiale la începutul anului şcolar nu este una nouă, fiind deja aplicată în învăţământul obligatoriu de foarte mulţi ani. Noutatea constă în folosirea rezultatelor respectivelor testări, care vor avea efecte în întreg sistemul. Teoretic,cadrul didactic îşi va adapta demersul la nivelul clasei, ştim însă deja că sunt mari probleme, dacă ne luăm doar după rezultatele de la Bacalaureat. Ideea Ministerului, dacă am înţeles noi bine, este ca  dascălii să nu fie evaluaţi în funcţie de notele acordate şcolarilor, noua modalitate de predare va elimina legătura directă între calificativul primit de cadrele didactice şi notele pe care acestea le acordă la clasă.
Aceeaşi Oana Badea explica pentru cotidianul ”Gândul”: „Îi spun profesorului că nu îl judec pentru nota de la clasă, ci pentru activitatea pe care o are, după cum îşi adecvează munca la clasă. Fişa postului se va semna în funcţie de acest lucru începând de acum încolo. Nu îl pedepsec dacă nivelul clasei e cel care este, îl pedepsesc dacă nu face ce trebuie cu clasa. Acum, avem copii care la matematică iau nota 9, iar la bac iau 5,50. Să mai păţim încă o dată aşa? Elevul care va primi constant nota şase la materii de la bac îşi va pune întrebarea dacă la examen va scoate media şase. Adică are şi o anticipare a rezultatului. Apoi, un alt obiectiv e standardizarea evaluării. Optul din Bucureşti să fie acelaşi cu optul din altă parte a ţării. Din dorinţa de a avea o clasă cu o medie apropiată altei clase intrăm într-o competiţie care nu are legătură cu obiectivul esenţial: ce anume poate face elevul. Zecele de astăzi nu mai e zecele pe care îl ştiam noi. Astăzi se dă prea uşor zecele”.
Referitor la aceste evaluări sunt ceva neclarităţi, dacă le vrem cu relevanţă naţională subiectele nu pot fi făcute la nivelul şcolilor. Se prea poate ca învăţământul românesc să se trezească doar cu clase slabe pentru a exista o posibilitate facilă de creştere. Ministerul Educaţiei pare să fii aruncat pe piaţă ideea unor măsuri încă insuficient fundamentate.