Savantul gorjean Ion Popescu-Voitești sărbătorit la 140 de ani de la naștere

Loading

afis-voitestiVineri, 18 noiembrie 2016, începând cu ora 11, la Sala de Lectura a Bibliotecii Județene ”Christian Tell” Gorj se desfășoară un Forum închinat momentului împlinirii a 140 de ani de la nașterea marelui savant gorjean geologul Ion Popescu – Voitești.

Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj împreună cu Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” Gorj  organizează această manifestare care va cuprinde:Ion Popescu – Voitești – ANIVERSAR!;  Lansare volum – AMINTIRI, prezintă Albinel Firescu, Muzeul Județean de Istorie Gorj, Ed. Măiastra, 2016;   OLTENIA – scurt istoric geologic, prezintă Dana Cherecheș, Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj Vizită la Casa Memorială ”Ion Popescu- Voitești”, de la Bălănești.

Pentru cei care cunosc mai puțin această personalitate, Ion Popescu Voitesti si-a consacrat intreaga viata cercetarii structurii pamantului romanesc, din analiza trecutului geologic descoperind modul de adapostire a bogatiilor minerale. De asemenea, alaturi de sinteza tectonica a Carpatilor, evolutia paleontologica a pamantului romanesc a reprezentat partea cea mai de seama a operei sale.
Dupa absolvirea Facultatii de Stiinte (1898)- sectia de Stiinte Naturale a Universitatii Bucuresti- gorjeanul nostru a fost profesor de stiintele naturii in mai multe scoli si licee, până când, in 1905, Universitatea din Bucuresti a premiat întâia sa lucrare de geologie: „Studiul geologic al văii Argesului începand mai jos de Boteni si pana mai jos de Namaesti” Cu cei 1000 de lei castigati drept premiu, a plecat la Viena, unde a lucrat sub indrumarea renumitului paleontolog Diener si a urmat cursurile marelui tectonician al Carpatilor, Uhlig. Cu studiul „Contribution a l’ etude stratigraphique du nummulitique de la depression getique” (Contributii la studiul stratigrafic al Numuliticului din Depresiunea Getica) si-a sustinut, cu mare succes, lucrarea de doctorat in iunie 1910, la Paris, avand ca presedinte de comisie pe marele stratigraf si tectonician al Frantei din acea vreme, Emil Haug.

Marele savant gorjean si-a inceput cariera universitara in anul 1919, cand a fost numit, pe baza de concurs de lucrari, profesor titular la Universitatea din Cluj si director al Muzeului de Geologie si Paleontologie atasat universitatii clujene. Dovada a respectului pentru contributia avuta la dezvoltarea invatamantului si stiintei din Cetatea Ardealului, clujenii au dat numele sau uneia dintre strazile orasului. Cea mai inalta recunoastere a meritelor sale in dezvoltarea stiintelor naturii a fost, insa, in anul 1930, cand a fost numit in postul de director al Institutului Geologic al Romaniei. Numele sau a depasit cu mult granitele tarii, acesta participand cu peste 140 de comunicari la congrese nationale si internationale, printre care: Congresul International de la Bruxelles (1922); Congresul International de Geologia Petrolului de la Londra (1923); Congresul Geografic de la Cairo (1924); Congresul Asociatiei Geologilor Carpatini de la Lwow (1925), Bucuresti (1927), si Praga (1931); Congresul International de Mine, Metalurgie si Geologie Aplicata de la Liege (1930); Congresul International de la Paris (1935); etc.