Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale, care se sărbătoreşte în fiecare an pe 10 octombrie, a fost stabilită în anul 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, fiind singura campanie mondială de conştientizare şi educaţie pentru înţelegerea bolilor mintale şi a tulburărilor de comportament.
Din păcate, copleşiţi de problemele cu care ne confruntăm zi de zi, uităm (în cazul că am ştiut vreodată) că sănătatea este o stare completă de bine la nivel fizic, mintal şi social, nu numai simpla absenţă a bolii sau infirmităţii. Sănătatea mintală este o componentă a sănătăţii, prin care fiecare dintre noi îşi realizează potenţialul intelectual, afectiv şi relaţional.
Tulburările mintale apar în toate culturile şi în toate etapele vieţii. Ele sunt consecinţe sau factori de risc pentru multe alte probleme de sănătate, fiind adesea asociate sărăciei, marginalizării şi categoriilor cu niveluri scăzute de educaţie. De asemenea, pe lângă factorii genetici şi psihici, integritatea sănătăţii mintale se asociază cu schimbările sociale rapide, cu nivelul stresului, discriminarea de gen, excluderea socială, stilul de viaţă nesănătos, riscurile violenţei de toate tipurile (fizică, verbală, conjugală, stradală), cu alte probleme de sănătate, cu accesul la îngrijire şi tratament şi cu încălcările drepturilor omului.
Peste 450 de milioane de persoane în lume sunt diagnosticate cu afecţiuni psihice, dar se estimează că, în realitate, numărul oamenilor care suferă de afecţiuni mintale sau de probleme psihosociale provocate de abuzul de alcool şi de droguri ar fi mult mai mare. În Europa, problemele de sănătate mintală sunt aproape 20% din tabloul general al afecţiunilor cronice, una din patru persoane prezentând la un moment dat în viaţă o astfel de problemă, iar România ocupă locul cinci la incidenţa bolilor psihice. În ultimii ani s-au înregistrat, în special în rândul tinerilor, forme serioase ale depresiei, care merg până la suicid.
Trebuie să acceptăm faptul că problemele mintale sunt o parte a vieţii, că pot apărea la oricare dintre noi şi că pot fi prevenite sau tratate.
Foarte adevărat, veţi zice, dar, ce putem face noi, oamenii de rând, într-o societate care numai grija calităţii vieţii indivizilor nu o are?
De fapt sunt multe de făcut şi nu toate acestea implică resurse materiale, ci multe ţin de atitudinea noastră faţă de noi înşine şi faţă de cei din jur. Sigur, aţi mai primit sfaturi în acest sens, poate le-aţi citit, poate le-aţi auzit. Dar, dacă tot aniversăm ”Ziua Sănătăţii Mintale”, putem să încercam să punem în practică unele lucruri având încredere în eficienţa lor.
În primul rând, să ne iubim mai mult pe noi înşine şi să avem grijă de noi. Lăsaţi atitudinea ”Mă sacrific pentru…”. O persoană frustrată, bolnavă, chinuită, nu e de folos nimănui! Găsiţi timp în fiecare zi şi meditaţi asupra voastră ca persoană, astfel îi veţi înţelege mai bine şi pe cei din jur.
Nu vă afundaţi în rutină! Mintea trebuie antrenată pentru a fi în formă!
Uitaţi de poveştile triste despre creier: că funcţionează cel mai bine între 20 si 30 de ani, ca apoi activitatea lui să decline în timp. Ne putem dezvolta inteligenţa prin exerciţii! Cititul, jocurile logice, desenul, muzica, învăţarea şi practicarea unor exerciţii fizice, vizitarea unor locuri noi, relaţionarea şi cunoaşterea altor persoane nu sunt o simplă pierdere de timp, ci modalităţi de a ne dezvolta inteligenţa.
Treceţi peste prejudecăţi! Tulburările mintale nu sunt doar în imaginaţia bolnavului, sunt reale şi cauzează suferinţă. Dacă nu poţi vedea durerea, ca în cazul cuiva cu braţul rupt, nu înseamnă că acesta nu suferă şi că nu are nevoie de ajutor.
Dacă aveţi nevoie de ajutor, cereţi-l!
