S-au întroienit munţii, ca în preajma Crăciunului. Sunt ninse iar pădurile de brad din Rânca. Râurile şuieră în coborârea agitată prin adâncimi de vale. Nu am uitat încă strânsorile frigului. Iată, suntem la doar câteva zile de la Florii! Olteţul se zbuciumă înspumat peste bolovănişuri şi se duce spre soare-răsare în şuvoaie strălucitoare. Şi peste dealurile din Polovragi, Alimpeşti şi Baia-de-Fier a nins, dar a nins cu flori de primăvară. Au înflorit mai întâi corcoduşii. Au intrat apoi în spectacolul înfloririi cireşii risipiţi pe văi, pe dealuri, prin vatra satelor, pentru a urca până-n prispa munţilor florile albe şi înmiresmate ale primăverii. Şi merii au înflorit! Şi perii, şi gutuii! Prin rămurişul alb e zor şi zbor de harnice albine, în graba polenizării.
Dinspre Olteţ, se înalţă cântece de ape. Satele coborâte în liniştea ancestrală a primăverii se lasă la vale, de-a lungul malurilor, aproape de lumina râului ocrotitor de viaţă şi vis. Oamenii merg la râu şi slobod ramuri verzi în vad, să rămână rodul în pomi. Fluturi şi adieri de petale descântă poienile. S-a îndesit covorul ierbii, firul verde sărută cerul albastru firul verde. Prin aşternutul fraged s-au polimit bănuţi galbeni de păpădie, corole albe de margarete, tătăiaşă, deschizând porţi spre raiul florilor din fâneţele verii.
Sub ochii albaştri de zână, Narcisa şi-a prins la ureche flori de cireş. A adunat în obrăjiorii rotunji, de fecioară neprihănită a satului, toată roşeaţa cireşelor verii, fructe răsfăţate de bunici prin pometul din Alimpeşti pentru bucuria şi poftele inocente ale nepoţilor. Admir chipul ales al fetiţei de păstori şi desluşesc în privirea ei viitorul. Sunt cuprins de mirajul împlinirii, văd că viaţa străbate anii şi-n porţile satului se vor afla mereu oameni, bucuroşi să le deschidă oricând pentru oaspeţii de pretutindeni.
Tradiții de Florii
Am zărit în grinda casei, plângând spre ţarină, o rămurea de salcie înfrunzită. Privesc spre pădurile din culmi. Ceva se petrece acolo. Se întemeiază în codrul, verdele cuprinde pădurea. Cântecul cucului este tot mai înalt şi răsunător. Umple de freamăt depărtările şi reaprinde speranţele. Salcia din grindă tresare cu lacrimi de rouă, veghind rânduiala binelui. Ea simbolizează cinstirea sătenilor pentru sărbătoarea Floriilor. Rămurelele poartă pecetea vegetaţiei reînviate de primăvară. În credinţa oamenilor, salcia este venerată în ultima duminică dinaintea răstignirii Mântuitorului. Pentru că, la acele vremuri alese, Fecioara Maria a vrut să treacă un râu. O salcie i-a sărit în ajutor, s-a aplecat peste ape, să poată trece Fecioara. Răsplătind-o pentru fapta sa, Maica Domnului a binecuvântat-o să nu ajungă niciodată în măruntaiele pământului. I-a hărăzit ca dar de viaţă să fie mereu aplecată peste vaduri şi peste ape, să fie sfântă de Florii.
La Alimpeşti, precum se obişnuieşte de veacuri prin satele Olteniei, rămurelele de salcie sunt sfinţite şi-s aduse apoi acasă. Toţi ai familiei se ating cu ele. Şi vitele sunt atinse de unduirea lor protectoare. Sunt puse la icoană sau în grindă, să fie ocrotită gospodăria de rele, să tămăduiască la îmbolnăviri pe toţi ai casei. De înghiţi mâţişorii din aceste rămurele scapi de durerile de stomac, iar de-ţi petreci peste brâu aceste crenguţe mlădioase, vei găsi alinare la durerile de spate! Ramuri sfinţite sunt puse în grădini şi livezi, să le ferească de stihii, iar grindina să cadă numai în loc pietros.
La ieşirea de la biserică după slujba de Florii, la Padeş, oamenii adună mănunchi de salcie din zăvoaie, deoarece se crede că în această zi salcia este sfinţită oriunde ar fi, cum este cu apa la Bobotează. Femeile din Broşteni caută ramurile de salcie fără crăci, le potrivesc în coarnele vacilor şi la găleata de muls, să nu le fie luat prin vrăji sporul laptelui. Se spune că urzicile culese şi uscate în ziua de Florii pot fi folosite la ceaiuri pentru mai multe boli. Se ştie că în această zi se mărită urzicile şi nu mai sunt bune de mâncat.
Narcisa s-a bucurat tare mult când a aflat că la Paşti va fi cald şi soare, cum a fost la Florii. Aşa îi spusese bunica şi a crezut-o!
