Românii realizează că în ultimii ani calitatea actului şcolar a scăzut şi ca urmare îşi exprimă nemulţumirea. Un studiu realizat de GFK România ne arată că cei mai mulţi români consideră că învăţământul a scăzut considerabil în ultimii 15 ani.
Numărul românilor care se declară multumiţi de învăţământul românesc este unul destul de mic, doar 13% din populaţia cu vârsta peste 15 ani. Părerile celorlalţi sunt împărţite relativ uniform între nemulţumire (44%) şi o atitudine mai degrabă neutră (31% nu sunt nici mulţumiţi, nici nemultumiţi, iar 13% nu au o părere).
Mai bine altădată
Persoanele cu educaţie superioară sunt mai înclinate să aibă o atitudine critică faţă de învăţământul românesc actual şi faţă de modul în care a evoluat în ultimii 15 ani. Dintre ele, 60% sunt nemulţumite şi 74% consideră că şcoala are o calitate mai scăzută decât în trecut.
Cei care sunt acum elevi sau studenţi au o părere mai bună decât restul românilor despre sistemul în care învaţă: doar 24% sunt nemulţumiţi de acest sistem, restul tinzând să fie neutri (47% nu sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi, iar 9% nu au o opinie). Pe de altă parte, dintre ceilalţi, cei mai critici sunt românii care au făcut şcoala în anii ’50-’70 (au vârsta între 45 şi 64 de ani), iar acum nu au în gospodărie copii de şcoală: 51% sunt nemultumiţi, iar 67% consideră că şcoala românească are o calitate mai scăzută decât în trecut.
Româna, matematica, limba străină…
Studiul a analizat şi părerea românilor în legătură cu mai multe aspecte concrete ale sistemului de învăţământ: numărul de materii, de ore de şcoală şi de teme pentru acasă, manualele (cantitatea de informaţie şi limbajul în care sunt scrise), numărul de examene naţionale, corectitudinea evaluării elevilor, nivelul de pregătire şi de motivare al profesorilor, sistemul de predare şi utilitatea lucrurilor învăţate la şcoală.
În legatură cu personalul didactic, 15% din românii cu vârsta peste 15 ani nu au o opinie clară. Dintre ceilalţi, 52% consideră că profesorii sunt în general bine pregătiţi, iar 49% îi percep motivaţi să ajute elevii să înveţe.
O treime din respondenţii studiului GFK consideră că sistemul românesc de învăţământ încurajează învăţatul pe dinafară. Totuşi, un număr aproximativ egal consideră că elevii sunt încurajaţi să aibă păreri proprii.
Cele mai importante materii în opinia românilor sunt limba şi literatura română, matematică şi o limbă străină; aproape trei sferturi au ales aceste materii printre primele 10 pe care le consideră de bază. Urmează istoria şi geografia, selectate de doua treimi din populaţie, după care educaţia fizică şi biologia, considerate importante de aproape jumătate.
Utilizarea calculatorului a fost şi ea considerată importantă de 39% din români. Este vorba despre utilizarea diferitelor softuri (pentru procesarea textelor sau tabelelor, e-mail, browsere web, programe pentru desen, prelucrare poze, design web etc.) şi nu despre programare. Programarea software a fost selectată printre materiile de bază de doar 18% din populaţie. Informaţiile provin dintr-un studiu GFK România realizat în luna septembrie 2009, pe un eşantion de 1.000 de persoane. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste.
Elevii au mare dreptate ,cum spunea si prof.phd.mircea h.orasanu ,s-au saturat de proiecte ale educatiei si ordonante de urgenta si fiind isteti isi fac griji pentru viitor ,in romania ,nu in alta parte ,caci ei sunt cu picioarele pe pamant ,si nu admit sa-si bata joc de ei ,nimanui ,si au dreptate,si ei mai stiu ca sunt condusi de aia nascuti in 1966,fara nici un dumnezeu aici pe pamant.