Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Românii de rând, jefuiţi la kilowatt

Românii de rând, jefuiţi la kilowatt

Submitted by on 30 March 2011articol citit de 1,136 ori | No Comment
Ion Răuţ consideră că stimularea angajaţilor din energie asigură profit maximal, deci creşterea veniturilor la buget şi nu creşterea cheltuielilor

Ion Răuţ consideră că stimularea angajaţilor din energie asigură profit maximal, deci creşterea veniturilor la buget şi nu creşterea cheltuielilor

Ion Răuţ, fost director de resurse umane al Complexului Energetic Turceni, consideră că înfiinţarea Electra şi a Hidroenergetica (dacă acest lucru se va întâmpla)va duce la creşterea preţului energiei pentru români şi nesiguranţa locurilor de muncă pentru angajaţi. El contrazice, astfel, atât administraţia cât şi sindicatele, care susţin că înfiinţarea celor două entităţi e un lucru bun. Un alt punct de vedere al acestuia este că vânzarea de energie prin contracte bilaterale este ilegală. În acelaşi timp, e de acord cu raportul Candole Research, din care rezultă că Electra, Hidroenergetica şi Băieţii Deştepţi sunt lucruri rele pentru România. Fostul director a acceptat să detalieze cele două subiecte, în exclusivitate pentru VERTICAL.
Reporter: În primul rând, Băieţii Deştepţi, despre care se tot vorbeşte. Cum au apărut?
Ion Răuţ
:  E vorba de o sintagmă politică, ce a apărut pe piaţa de energie în 2005, când s-a constatat că, între firme de stat producătoare şi firme de stat consumatoare sau dealeiri, cum era Electrica, au apărut firme private, inermediare. A fost faptul cel mai luat la ochi de ministrul Codruţ Sereş, ce conducea Ministerul Economiei, care a şi dispus controale. S-a constatat că există o lipsă de legislaţie în domeniu, care permitea asemenea speculaţii.
R: Pe principiul ce nu e interzis, e permis?
I.R.:
Exact. Şi, toate demersurile s-au materializat în noiembrie sau decembrie 2005, nu-mi mai amintesc exact, cu Ordinul 408/2005, care obliga producătorii ca toată energia să o comercializeze la bursă, bineînţeles în afară de cea reglementată.
R.: Şi în afară de cea contractată, deja, prin contractele bilaterale între producătorii de stat- termocentralele şi Băieţii Deştepţi.
I.R.:
Da, ce a rămas. Cel puţin, de atunci înainte nu mai era permisă încheierea de contracte bilaterale. Oricum, s-a observat că până la jumătatea anului 2006 nu se ajunsese la mai mult de 5% din energia produsă să fie tranzacţionată pe piaţa liberă. E posibil ca unii dintre producători să fi anticipat şi să fi contractat deja aproape întreaga cantitate de energie. Oricum, până în 2007 trebuia să se deschidă piaţa de energie în întregime, asta pentru că nu se vindea la nivel competitiv energia. Se mergea numai reglementat. Nu exista pe reţea decât consumatorul final privat, iniţial, dar Electrica s-a fragmentat, s-a vândut şi a ajuns la operatori privaţi. Au apărut şi dealeri de energie noi, simple SRL-uri, de aceea s-a şi ajuns la sintagma de Băieţi Deştepţi, pentru că aceste firme erau constituite din câţiva angajaţi, care nu făceau decât să găsească furnizorul şi apoi consumatorul. Sunt, pur şi simplu, en gross-işti, ca în orice domeniu comercial.
R.: Bine, dar nu se cunoşteau consumatorii cu producătorii? Mă îndoiesc de faptul că chiar aveau nevoie de nişte privaţi să-i înveţe. De ce nu au înfiinţat ei servicii de desfacere, să rămână toţi banii la stat.
I.R.:
Normal, nu e treaba producătorului să vândă, doar că înainte era un comerciant de stat, iar acum au apărut privaţii. Mai există şi acum o parte din Electrica. Era pălăria sub care, în 2008, se încerca intrarea Turceniului, Rovinariului şi formarea unui holding care ar fi cuprins 40% din piaţa de energie. Era producătorul, era Electrica, să vândă, doar că s-a schimbat viziunea, s-a ajuns la altă variantă, asta cu Electra şi Hidroenergetica, dar, după mine, acestea nu pot fi puse în funcţiune. O dată pentru că s-au pierdut procesele şi apoi pentru că ar fi dus la preţuri mai mari pentru consumatori.
R.: Deci sunt un lucru rău? De ce spuneţi că va creşte preţul? Vor fi două firme, deci, din punct de vedere al concurenţei e corect.
I.R.:
E adevărat că nu ar fi monopol, pentru că nu s-ar depăşi de către fiecare 50%, dar eu vă spun că nici duopolul nu e un lucru bun. Cele două firme ar acoperi 80% şi ar fi foarte uşor să ajungă la o înţelegere. Chiar dacă ar fi o competiţie între ele, e ca şi cum la fotbal am fi două echipe şi am întreba, care sunt primele două. S-ar ajunge la un preţ, la consumator, mare.
R.: Revenim la Băieţii Deştepţi. Sunt legali?… Nu sunt legali? Sunt buni?… nu sunt buni? Ar trebui interzise contractele bilaterale de tranzacţionare a energiei?
I.R.
: Părerea mea e că nici n-ar trebui să existe în comerţul en gross cu energie băieţi de ăştia. Oricum, e clar că sunt deştepţi, pentru că nu e deloc simplu să tranzacţionezi energie, nici în contractele bilaterale, nici pe bursă.
R.: Bine, dar de ce nu există Băiatul Deştept numit statul, care să spună: Eu produc energia, eu o vând, întreg profitul rămâne la mine?
I.R.:
Nu opreşte nimeni statul să-şi comercializeze energia. Ar putea exista chiar la producătorii mari departamente care să se ocupe de vânzări. Şi exemplu există, CEZ-ul, tot o firmă cu capital majoritar de stat, care, inclusiv pe cei care citesc contoarele i-a organizat într-un srl, unde CEZ-ul cel mare e acţionar. Tot aşa ar putea Hidroelectrică să facă o firmă de cinci oameni, care să vândă energia pe care o produce şi nu numai, pentru că, dacă e autorizată, poate vinde pentru oricine. Deci nu putem face discriminare, să oprim comercianţii de energie, dar nu ne obligă nimeni să nu vindem noi. Statul ar trebui să maximizeze profitul la producători. Iar dacă urmăriţi preţurile care s-au obţinut pe piaţă la contractele bilaterale negociate şi celelalte preţuri, reglementat şi de pe bursă, o să vedeţi că statul, cu aceşti producători de energie nu are o politică. E foarte clar că dealerii îşi fac interesele, obţinând preţuri mici prin negociere. După părerea mea nu ar trebui să existe decât contracte bilaterale competitive, pe bursă şi nu negociate. Acolo e partea găunoasă, cancerul sistemului de energie, la negociate.
R.: De ce nu vrea statul să vândă la preţul pieţii şi vinde pe contracte bilaterale?
I.R.:
Pentru că angajaţii nu sunt stimulaţi. Dacă ar promite statul oamenilor că-i plăteşte în funcţie de profit, ar fi mare bătaia pe piaţa de energie. Aşa, directorul, dacă e plătăt la fel şi dacă are pierdere, pentru că e pus politic, iar dacă are profit mare nu simte nimic în buzunar, nici un stimulent, s-ar putea să accepte stimulentul din afară, de la băieţii deştepţi, ca să vândă ceva mai ieftin. Atunci e, clar, vorba despre corupţie, doar că mai trebuie şi dovedit.
R.: Spuneaţi că Sereş a dat un ordin prin care a interzis vânzarea de energie prin contracte bilaterale. Ordinul mai e în vigoare?
I.R.:
Ordinul e în vigoare. Doar în 2007 şi 2008, cât producătorii de energie au fost la AVAS putem spune că pot motiva că nu mai trebuiau să se supună unui ordin dat de un ministru pentru ministerul lui. Dar în 2006 şi de la începutul lui 2009 încoace eu consider că e ilegală încheierea de contracte bilaterale negociate.
R.: Şi de ce nu spune nimic poliţia, parchetul? Care e pedeapsa, ca director, dacă nu respecţi ordinul ministrului tău?
I.R.:
Există două fapte. Abaterea disciplinară, fapt care ar trebui să ducă la demiterea directorului şi apoi se poate vorbi de abuz în funcţie. Iar aici avem un abuz, dacă s-a produs în prejudiciu.
R.: Tocmai aici e vorba. Pentru că faptul că vinzi mai ieftin, dar nu sub preţul de producţie, nu înseamnă că produci o pierdere, ci doar că obţii un profit mai mic, deci nu e abuz în funcţie.
I.R.:
Foarte importantă e motivarea oamenilor. De exemplu, la Turceni, în 2007 am fost şi noi motivaţi, toţi salariaţii, pentru că am primit prime 10% din profit. Am făcut profit de 65 de milioane, noi, salariaţii am primit 6,5 milioane. Jumătate din profit se ducea la stat. În 2008, 150 de milioane profit, 95 de miloane i-am pus la provizioane şi tot a rămas 50 milioane profit. Apoi s-au tăiat primele în funcţie de realizări, profitul a scăzut brusc. Angajaţii au câştigat mai puţin, statul mai puţin.
R.: Deci pentru români şi pentru angajaţii din minerit şi energie cum ar fi bine? Pentru că ministrul şi sindicatele vor Electra şi Hidroenergetica.
I.R.:
Aşa cum spune şi raportul Candole Research, în primul rând ar creşte preţul la românul de rând, pentru că cei doi giganţi ar avea 80% din piaţă. Iar angajaţii ar avea şi ei de pierdut, poate chiar locurile de muncă. De exemplu, acum se fac disponibilizări, dar bugetele pentru salarii la Turceni şi Rovinari au rămas la fel ca anul trecut. Nu ai voie să dai acum oameni afară, ca să ai bani la anul să cumperi certificate de carbon, cum vor unii. Ar trebui să rămână complexurile Turceni şi Rovinari, iar SNLO să dispară. Cariera Roşia la Rovinari, Peşteana la Turceni, iar Carierele de la Motru la Complexul Craiova. Ce e la Mehedinţi la RAAN, iar ce e la Vâlcea la Govora şi s-ar rezolva toate problemele.

Comments are closed.