România, între ignoranță și proteste

Loading

Două treimi dintre români habar nu au care este rolul puterilor în stat, al Parlamentului și al Guvernului, în general, sau al Președintelui în special, atunci când instigă la proteste împotriva executivului. Să ne surprindă că doar 34% dintre cei chestionaţi, conform unui studiu dat recent publicităţii de Asociaţia ProDemocraţia, au identificat rolul Președintelui – acela de a reprezenta statul român și de a fi garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării? Alţi 34% dintre respondenţi au afirmat că rolul Președintelui este să vegheze la bunul mers al ţării şi să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei, iar restul au vorbit despre rolul de conducere sau de reprezentativitate, iar 10 % au dat răspunsuri negative la adresa Președintelui. Asta aşa pentru a ne face o idee despre cei care de 27 de ani votează democratic în România. Nu ar fi rău dacă buletinele de vot ar include pe viitor şi câteva întrebări din Constituţia României. Chiar și din articolul 108, care precizează faptul că Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe, acestea din urmă fiind emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
Ştiţi ce e trist? Că la ultimele scrutinuri electorale, în secţiile de votare din România, am văzut prea puţini tineri, dar suficient de mulţi bătrâni care atunci când au avut ştampila de vot în mână s-au gândit la viitorul nepoţilor lor. România ultimilor ani suferă de o criză acută de ignoranţă a tinerilor, pentru care non-valorile au devenit valori şi modele. Dintr-o dată însă, acești tineri s-au trezit, dar nu pentru a merge la vot, ci pentru a ieși în stradă, unii trimiși de companiile la care lucrează, alții fără să aibă habar de ce scandează „Jos Guvernul!”, dar li s-a părut lor că sună bine.
Despre clasa politică, ce să mai spunem. Mizând doar pe ignoranţa unora şi prostia altora, politicienii români, aproape toți, și-au adaptat stilul unui anume soi de capitalism în care primează interesul personal, fără a fi interesaţi să asigure „viitorul ţării”, prin locurile de muncă, educaţie sau sănătate. Sigur, toate acestea sunt mai puţin prioritare atunci când te lăfăi în vile de sute de miliarde de lei, conduci maşini de sute de mii de euro, îţi tratezi problemele de sănătate în clinici particulare din străinătate sau îţi trimiţi odraslele la studii în afara ţării. România suferă și odată cu ea, toți cei care simt românește sau știu că Președintele veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, că exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate, nicidecum să instige.
Lucrurile păreau să sune altfel în luna ianuarie, Guvernul Grindenu a promis și a onorat promisiunile, iar acest lucru a generat panică în rândul celor vizați. Pe lângă măsurile populare, de majorare a salariilor și pensiilor, de unele scutiri la impozite, de tăierea a peste o sută de taxe și acordarea gratuității CFR la studenți, printre măsurile anunțate se afla și modificarea Codului Fiscal. Cum a picat această veste pentru unii, am aflat în urma protestelor din fața Palatului Victoria.