Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Record de mame minore la Centrul Maternal Tg-Jiu

Record de mame minore la Centrul Maternal Tg-Jiu

Submitted by on 18 May 2011articol citit de 3,265 ori | No Comment

Centrul Maternal din Târgu Jiu a ajuns la „performanţa” de a avea, în ultimii doi ani, cel mai mare număr de mame şi copii, depăşindu-se chiar cu 60% capacitatea lui. S-a ajuns, de asemenea, la un alt nedorit record, acela de a găzdui cel mai mare număr de mame minore alungate de familie pentru că au rămas gravide. Specialiştii spun că de vină sunt criza şi subfinanţarea programului de planificare familială.

Anişoara spune că nu-şi va abandona copilul şi că doreşte să se mute cu el şi cu tatăl lui într-o locuinţă socială

Anişoara spune că nu-şi va abandona copilul şi că doreşte să se mute cu el şi cu tatăl lui într-o locuinţă socială

Centrul Maternal din Târgu Jiu funcţionează de 10 ani, dar în ultimii doi ani depăşeşte frecvent capacitatea maximă de găzduire şi asistare a mamelor cu copii care cer sprijinul autorităţilor, din ce în ce mai multe dintre ele fiind minore. În prezent, de exemplu, în centru se află 8 mame cu 17 copii (două dintre mame fiind minore), în condiţiile în care capacitatea proiectată este de 8 mame şi 8 copii. Au existat, însă şi depăşiri mai mari, ajungându-se la 50-60% suprapopulare, iar „recordul” de mame minore aflate simultan în centru a fost de 4.

„Sper să mă mut cu tatăl copilului”
Anişoara Rânja a crescut într-un centru de plasament de la 14 ani. Acum are 19 ani, dar era minoră când l-a născut pe băieţelul ei, care are 10 luni şi începe să pornească în picioare. Ea spune că avea 15 ani când a început să aibă relaţii sexuale cu tatăl copilului: „Fugisem de la casa de copii să mă duc pe la mama mea, care stă la Rovinari. Atunci l-am cunoscut pe Cornel. M-a întrebat câţi ani am, i-am spus că 15 şi m-a dus la părinţii lui acasă să mă prezinte. Am început să am relaţii sexuale cu el, chiar am locuit împreună cu el, cu mama lui şi cu cei doi copii ai lui pe care îi are din altă căsătorie, că el are 31 de ani. Am rămas gravidă, nu m-am mai înţeles cu soacră-mea şi am fost adusă înapoi în centrul de plasament, pentru că am fost dată în urmărire generală pentru că dispărusem. Aşa am ajuns la Centrul Maternal, după ce am născut. Cornel vine pe la mine şi pe la copil şi sper să ne mutăm împreună, dacă îmi va da Primăria Rovinari locuinţă socială.”

„Am concubinu-n puşcărie”
Roxana Moldovan are 30 de ani şi trei copii, dar şi ea a născut prima fată când era minoră. E de etnie romă şi a făcut copiii cu doi bărbaţi, ambii români. În Centrul Maternal a ajuns după ce bărbatul „de-al doilea” a ajuns în închisoare: „Concubinu’ meu a bătut pe unu’ şi acum îşi face pedeapsa, iar eu cu copiii nu puteam să stau în apartamentul lui la Filiaşi, că n-a fost de acord familia lui. Mama stă la Târgu Jiu, dar nici ea nu are cum să mă ţină cu trei copii. Sper să-mi dea Primăria Târgu Jiu o locuinţă socială şi când o ieşi el din puşcărie ne descurcăm, mai cu alocaţiile, mai cu ajutorul social, mă mai duc şi eu cu geanta cu haine vechi, că aşa umblăm noi, romii şi o să ne descurcăm.”

Expertul în educaţie pentru sănătate, Oana Mateescu, spune că creşterea numărului sarcinilor nedorite se datorează subfinanţării Programului Naţional de Prevenţie

Expertul în educaţie pentru sănătate, Oana Mateescu, spune că creşterea numărului sarcinilor nedorite se datorează subfinanţării Programului Naţional de Prevenţie

Criza, una dintre cauze
Gheorghe Milosteanu, directorul Centrului Maternal Târgu Jiu, spune că una dintre principalele cauze ale creşterii numărului de mame ajunse cu copiii în centrul maternal este criza: „Criza creşte lipsurile cu care multe familii din Gorj se confruntă. Unele mame nu au casă, nu se mai înţeleg cu soţii (mulţi rămaşi fără loc de muncă) devenind ele şi chiar copiii victime ale violenţei în familie sau, pur şi simplu, nu mai au cu ce-i hrăni pe copii. Pentru a evita riscul abandonului acestora, noi le aducem aici cu copiii, în primul rând pentru a le sprijini, pe perioadă determinată, până la ameliorarea situaţiei critice în care se află şi apoi pentru a le creşte afecţiunea faţă de copii şi dorinţa de a nu renunţa la ei. Mamele minore, de regulă, le monitorizăm din timpul sarcinii şi le aducem cu copiii în centru direct de la maternitate, pentru că nu le acceptă nici familiile băieţilor cu care au rămas însărcinate nici proprii părinţi, după care facem consiliere atât cu ele cât şi cu familiile, în speranţa reintegrării lor.”

Metodele contraceptive, o sperietoare
Oana Mateescu, expert în educaţia pentru sănătate, spune că o altă cauză importantă a creşterii numărului mamelor ajunse în centrul maternal (în special al celor minore) este subfinanţarea Programului Naţional de Prevenţie, în cadrul căruia tinerii pot învăţa cum să evite o sarcină venită într-un moment nepotrivit. Ea a fost în mijlocul fetelor de la Centrul Maternal Târgu Jiu,  alături de două tinere din Târgu Jiu ce fac parte din echipa unui proiect numit: „Sănătatea tinerilor: standarde europene, realităţi româneşti”, pentru a le face o prezentare interactivă a sănătăţii reproducerii şi a metodelor contraceptive şi iată ce concluzie a tras: „Se simte puternic subfinanţarea Programului Naţional de Prevenţie. Acesta a fost finanţat la nivel internaţional până în 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, după care ţara noastră a trebuit să-l finanţeze din fonduri proprii. Din discuţia cu fetele din centru am tras concluzia că înainte să ajungă aici nu au fost niciodată la un cabinet de planificare familială, nu au folosit metode contraceptive, ba chiar credeau că unele dintre ele sunt periculoase pentru sănătate. De asemenea, nu ştiau că persoanele fără venituri au dreptul la acordarea gratuită a contraceptivelor. De aceea, mi se par cel puţin deplasate comentariile apărute pe internet şi chiar la unele televiziuni, legate de iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a achiziţiona prezervative, în condiţiile în care acestea trebuie distribuite gratuit, conform legii, unor categorii de persoane defavorizate. Să râzi că ministerul a trecut în caietul de sarcini condiţia ca prezervativele să aibă minim 19 cm, în condiţiile în care aceasta e dimensiunea minimă pe care trebuie să o aibă, pentru a putea fi folosite în condiţii de siguranţă maximă, arată că tu însuţi nu eşti informat corespunzător. Să faci „bâză” – cum se spune – că femeile din mediul rural trebuie să primească prezervative de la Ministerul Sănătăţii. Ar trebui să ştie cei care fac asta că, potrivit directivelor europene, persoanele din mediul rural fac parte dintr-un grup considerat vulnerabil şi, ca toate grupurile vulnerabile, beneficiază de anumite facilităţi, ca de exemplu, de acordarea de contraceptive gratuite.”
Bogdan Briceag
Ionuţ Marcău

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Fii activ!”, implementat de Asociaţia PRO VERTICAL prin Programul Tineret în Acţiune, cu număr de referinţă RO-12-395-2010-R4, Acţiunea 1.- Tineri pentru Europa, Sub- Acţiunea 1.2.- Iniţiative ale Tinerilor

Comments are closed.