Aș vrea să aducem câteva lămuriri pentru întrebarea: Câți români suntem? Voi prezenta răspunsul, argumentat, în cele ce urmează.
Creșterea împotriva naturii a corpului electoral. Avem o anomalie: populația României scade din 1990, dar cea din listele electorale crește; fenomenul nu poate fi explicat prin îmbătrânirea populației, decât într-o foarte mică măsură.
Date concrete:
Anul Populatia României Corp electoral oficial
1990 23.206.270 17.200.722
1992 22.788.969 16.380.663
1996 22.607.620 17.218.654
2000 22.435.205 17.699.727
2004 21.711.252 18.449.344
2008 21.528.627 18.464.274
2012 21.413.815 18.292.514
Practic, populația (conform Evidenței populației și a INS) a scăzut cu două milioane de oameni, în timp ce listele electorale au crescut în 20 de ani cu aproape 2 milioane, de la un minim de 16,38 milioane în 1992 până la 18,29 milioane acum.
Fenomenul nu se explică demografic, ci prin slaba capacitate administrativă. Evidența listelor electorale nu ține cont de realitatea mișcării populației (decedați, mutați, emigrați etc.).
Care sunt datele de la recensământul din 2011?
Au fost persoane prezente: 18,38 milioane, restul până la totalul de poplație stabilă de 19,04 milioane sunt temporar absente.
Conform Institutului Național de Statistică (INS) numărul celor de până la 18 ani este de aproape 4 milioane (3,79 milioane).
Așadar, populația stabilă reală ar fi de până la 14.6 milioane, sau rotunjit în jur de 15 milioane de români.
Mai simplu: 19 milioane la recensamant. 4 milioane sub 18 ani. Suntem 15 milioane adulți, populație adultă stabilă în România.
Ce probleme avem cu listele electorale?
Aceste probleme au fost întâlnite și de oricine a lucrat cu lisitele electorale ca bază de eșantionare.
– decedații: nu sunt mulți, dar sunt prezenți în liste: toată lumea este de acord să fie scoși
– cei mutați, care nu mai locuiesc la respectivul domiciliu trecut în listă: sunt foarte mulți și despre ei nu s-a discutat, ci doar despre cei care sunt plecați în străinătate: asemenea persoane pot fi dubluri, prezente în listele electorale din localități diferite
– ponderea acestora poate fi similară cu cea a celor plecați în străinătate
– cei plecați în străinătate, cu două categorii (cei care au domiciliul stabil deja acolo, au copii, familie etc.;cei care nu au un domiciliu stabil, dar nu sunt în țară)
La aceștia se adaugă cei cu actele expirate, despre care se dezbate în prezent.
Cam atât. Adică e o insultă clară la adresa românilor să le spui că sunt 18,3 milioane pe listele electorale. Punct.
Quod erat demonstrandum.
