Rânca, o redută greu de cucerit

Loading

Lupta dintre primarii de la Baia de Fier şi Novaci , Constantin Mihuţescu şi Pantelimon Todea, continuă, pentru administrarea staţiunii Rânca. Cei doi nu se ceartă, însă, pe munca ce trebuie făcută, ci pe veniturile aduse la buget de concesionarii care construiesc aici pensiuni , hoteluri şi case de vacanţă. Pe măsură ce trece, însă, timpul, apar noi indicii, care arată că primarul de Baia vrea să schimbe legea prin hotărâri judecătoreşti, pentru a muta hotarul administrativ teritorial în favoarea lui.

Hotarul dintre Baia de Fier şi Novaci, în continuare  în litigiu
Hotarul dintre Baia de Fier şi Novaci, în continuare în litigiu

În timp ce zona se dezvoltă, DN 67 C, cunoscut sub numele Transalpina, care leagă Oltenia de Ardeal şi trece prin inima Râncii, se asfaltează, transformând staţiunea dintr-un drum închis în poarta de intrare în una din cele mai frumoase şi sălbatice zone ale României, autorităţile din Novaci şi Baia de Fier au blocat dezvoltarea zonei, certându-se pe hotar. Cei mai mari vinovaţi în această poveste sunt  legiuitorii, care în 1968 au dat Legea 2, prin care fosta comună Cernădia a fost împărţită pe din două, între Novaci şi Baia de Fier, fără ca atunci să se facă o delimitare clară, în detaliu, atât în teren, cât şi pe hârtie. În fapt, nu exista nici un interes atunci, zona unde se află acum staţiunea Rânca fiind în proprietatea statului şi nici vorbă de construcţii, sau dezvoltare turistică. Acum, însă, fiecare dintre cei doi primari îşi susţin punctul de vedere, astfel că 600 de hectare, în care e cuprinsă şi suprafaţa fostei unităţi militare, aparţine Ba Novaciului, ba Băii de Fier, din punct de vedere administrativ- teritorial, în funcţie de cine e persoana întrebată.

Propunere de mutare de hotar
În anul 2006, cele două localităţi erau, încă, într-o vecinătate cordială, dovadă că Ion Chiriac, primar al Novaciului la acel moment, a semnat cu Constantin Mihuşescu un protocol privind stabilirea delimitării cadastrale a tronsonului de hotar administrativ  aproximativ pe limita pe care o invocă acum Mihuţescu. Acesta ne-a dat documente, dar, se vede treaba, numai acelea care-l avantajau. Pentru că, potrivit memoriului tehnic ce a stat la baza protocolului, executantul autorizat  Ion Fântână a menţiont că „suprafaţa teritoriului Novaci ce va trece în teritoriul comunei Baia de fier este de 656,3093 ha, iar lungimea hotarului nou creat este de 11561m.” De asemenea, în documentaţie se precizează că e vorba despre limita propusă spre modificare de comuna Baia de Fier, deci e evident că hotarul invocat de Mihuţescu era, de fapt, o propunere a lui, cu care a fost de acord Chiriac, fostul primar al Novaciului şi nu hotarul, aşa cum a fost stabilit prin lege. În consecinţă, în urma măsurătorilor făcute de o comisie numită de prefectură, s-a stabilit că e vorba de un litigiu, iar legea prevede ca Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să propuna alipirea suprafeţei respective de una dintre localităţi, până la noi reglementări. Iar OCPI a înclinat în favoarea Novaciului.

Grăniţuire, în instanţă
În prezent, Mihuţescu şi Todea se judecă pentru grăniţuire, adică stabilirea limitei proprietăţii, nu a hotarului administrativ teritorial. Asta pentru că terenul în litigiu se află în proprietatea comunei Baia de Fier, pentru că a invalidat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a obştii care avusese acolo terenuri. Ca să nu mai spunem că şi invalidarea e incorectă, pentru că terenul era pe teritoriul Novaciului, Deci Novaciul putea să facă asta, nu Baia. Ce urmăreşte Mihuţescu? Dacă va câştiga în instanţă grăniţuirea, va invoca faptul că o unitate administrativ teritorială poate deţine proprietăţi pe raza alteia, numai dacă le-a obţinut prin donaţie sau cumpărătură, ceea ce nu e cazul. Deci, e posibil să obţină şi mutarea hotarului, ceea ce se străduieşte de atâta timp, pentru ca el să dea şi concesiunile şi autorizaţiile de construcţie în zona litigiului.

2 Comments on “Rânca, o redută greu de cucerit”

Comments are closed.