Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Editorial, Patrimoniu » Protejarea patrimoniul cultural documentar gorjean

Protejarea patrimoniul cultural documentar gorjean

Submitted by on 15 September 2010articol citit de 1,895 ori | No Comment

Parte integrantă a patrimoniului cultural românesc, documentele de arhivă sunt păstrate cu grijă de aproape 180 de ani de către Arhivele Naţionale ale României, una dintre cele mai vechi instituţii de cultură de pe aceste meleaguri. Misiunea sa, definită de poetul Vasile Alecsandri, unul dintre conducătorii acestei instituţii, prin păstrarea „tuturor actelor publice, atât administrative cât şi judecătoreşti şi politice, carele slujăsc de temei legiuirilor şi istoriei ţării”, a fost îndeplinită per ansamblu cu succes, deşi în unele cazuri au existat şi pierderi însemnate de mărturii documentare.
Din păcate pentru arhivele gorjene, chiar şi în condiţiile existenţei la nivelul ţării a unei instituţii specializate în păstrarea, conservarea şi folosirea documentelor, au existat numeroase distrugeri de documente care au făcut să dispară numeroase urme scrise ale istoriei acestei părţi a ţării. Fie că a fost vorba de masivele distrugeri de arhive provocate în timpul celor două războaie mondiale, fie că a fost vorba de zelul revoluţionar proletcultist al anilor 1948-1949 când, din dorinţa de a da ţării cât mai multă hârtie, au fost predate arhive întregi la D.C.A., de reaua voinţă, intoleranţă şi indolenţă a factorului uman, urmaşii nu pot să regăsească decât o mică parte a tezaurului cultural scris, lăsat de înaintaşii lor.
În aceste condiţii, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale şi Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, cele două instituţii gorjene specializate în păstrarea, conservarea, folosirea şi valorificarea documentelor istorice lăsate de înaintaşi, nu pot numără în colecţiile lor decât aproximativ 7500 de documente din secolele XV-XIX, marea majoritate fiind reprezentată de documentele ce atestă drepturi patrimoniale. Chiar dacă acestora li se adaugă numeroase alte documente referitoare la Gorj, păstrate în arhive, muzee şi biblioteci din ţară şi străinătate, raportată la numărul de ani, cantitatea este minimală, fapt ce se răsfrânge în mod negativ asupra scrierii istoriei Ţinutului Jiului de Sus. Merită menţionat faptul că cele mai mari păstrătoare de arhive privitoare la meleagurile gorjeneşti, au fost mânăstirile Tismana, Polovragi şi Motru, acestea având un rol esenţial în ceea ce priveşte transmiterea către urmaşi a aproximativ 3000 de documente din secolele XIV-XIX.
În condiţiile în care nu au fost transmise generaţiilor viitoare toate documentele instituţiilor din acea vreme, arhivele Gorjului îşi fac datoria, conservând peste veacuri o cantitate de peste 5 km. de documente create de instituţiile din Gorj în perioada 1831-1989. Fie că este vorba de documente ale unor instituţii administrative (Prefectura Judeţului Gorj, Sfatul Popular al Regiunii Gorj, preturile a 10 plase, sfaturile populare ale raioanelor Târgu Jiu, Gilort şi Novaci, Primăria oraşului Târgu Jiu şi a celor 175 de comune rurale de la care s-au păstrat documente), de cele ale celor 22 de instituţii judecătoreşti (Tribunalul Judeţului Gorj, judecătoriile rurale, notariatele de stat şi parchetele care au funcţionat pe raza judeţului), de documente ale unor instituţii economice (diversele fabrici, instituţii agricole sau de comerţ), de documente ale unor instituţii financiar-bancare, de documente privind învăţământul, instituţii ecleziastice, de cele privind sănătatea, protecţia socială ş.a., cele 334 fonduri şi colecţii arhivistice aflate în depozitele instituţiei, alcătuiesc o parte a Fondului Arhivistic Naţional al României, constituind baza documentară pentru scrierea istoriei judeţului Gorj. Acestora li se adaugă numeroase documente, în special medievale şi moderne, datorate donaţiilor făcute de iubitorii de istorie din judeţ.
Toate aceste mărturii stau la dispoziţia celor interesaţi, pentru a le dezvălui aspectele politice, economice, sociale şi culturale ale istoriei acestui judeţ. Cei interesaţi pot să surprindă, în paginile îngălbenite de timp, informaţii privind personalităţi precum Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Al. Ştefulescu, Ecaterina Teodoroiu, Victor Popescu, Constantin Brâncuşi, Arethia Tătărăscu ş.a.

Comments are closed.